| = Singuratatea, monada ratacita prin respiratia fiintiala | razvan rachieriu [28.Jul.14 09:52] |
| Sigurătatea nu e musca ce bâzâie prin cameră atunci când ți-e somn, ci monada rătăcită prin respirația ființială, conversând prin sinele propriu, iar în spațiul dintre cuvinte se aude ticăitul ceasului, divizând tăcerea în unitățile de măsură ale intimității. O poezie suprarealistă, ce surprinde devenirea proprie, pulsând în ritmuri temporale în care-ți strecori ființa ce detestă intruziunea celorlalți în spațiile personale. | |