| = Africa celor curajoși! | tincuta horonceanu bernevic [09.Aug.15 12:24] |
| O idee frumoasă care a prins viață din aceste fotografii superbe, din versurile colegilor mei și, nu în ultimul rând, din inițiativa Cristinei Rusu! Emoționante cadrele surprinse de fotografi, un amestec de bucurie și tristețe tandră, bogăție de culori, Africa celor curajoși! Ne bucurăm împreună! | |
| + jumătate zâmbet, jumătate soare... | Teodor Dume [09.Aug.15 16:20] |
| cristina, ceea ce faci tu aici este o vindecare a sufletelor. iată ce înseamnă să te sacrifici pentru binele altora, fie el chiar și secvențial, aparent, dar care înseamnă putere, loialitate, sinceritate, și-n esență, sacrificiu. nu-mi pot imagina un alt autor care să primească înlăuntrul său multe alte suflete care să contribuie la ritualul pomenit mai sus. da, cristina rusu este Omul care unește și vindecă. iată cum fotografia naște firul poeziei. frumos! vă felicit pe toți autorii care ați contribuit la acest tablou înrămat din suferința dar și bucuria copiilor lumii. luminez zâmbetele lor cu sinceritate, teodor dume, | |
| = copiii împart zîmbete | Cristina Rusu [09.Aug.15 18:16] |
| Tincuța, mă bucur mult că ai venit cu noi și îți mulțumesc. mi-au plăcut versurile tale. Teodor, mulțumesc de cuvinte. acolo se dă o luptă și sînt mii de oameni implicați. au curaj. sînt pe baricade zi și noapte. sînt medici, asistente, voluntari din toate țările lumii, oameni de-ai locului implicați sincer ca să își ajute semenii, învață să fie pregătiți, învață cum trebuie să facă față corect în lupta cu această cruntă boală. am schimbat mai multe emailuri cu fotografii, Eric și Lila. ei au fost acolo pentru o bună perioadă de timp. Eric merge constant în Africa și Asia. are foarte multe poze din aproape toate țările africane și asiatice. a fost peste tot. poveștile sînt adevărate, dincolo de imaginația noastră. el a văzut cu ochii lui vindecarea dar și secera morții. și cei mai mulți căzuți sînt copii, cei mai mici. nu am putut să pun pe site poze cu miile, de fapt zecile de mii de cruci ale copiilor. cruci mici, una lîngă alta. mai sînt fotografii cu mulți copii în spitale, mici și foarte mici, puși în perfuzii. este adevărat că s-au vindecat mulți copii, adulți, dar moartea te pîndește la tot pasul și este o realitate de care îți poate fi cu adevărat frică. dacă boala este descoperită de la primele simptome, șansele de vindecare sînt foarte mari. Lila a făcut poze alături de cei de la USAID. a fost acolo cu ei. s-a întors acasă puternic marcată. mi-a spus că își adună puteri, ca să meargă din nou acolo, dar acum pe moment nu mai are putere să facă un drum. dincolo de toate acestea, dragă Teodor, zîmbetele copiilor sînt extraordinare. foarte mulți copii fericiți, vindecați. e o lume a copilăriei fascinantă. copiii se joacă, merg la școală, există o normalitate. am ales poze în special cu mulți copii fericiți. latura aceasta de vindecare, bucurie, viață, am vrut să o scot în evidență. mulțumesc colegilor că au dăruit poeme și că am fost din nou împreună. nu putem face foarte mult, dar putem lăsa un gînd bun, o rugăciune, un vers, pentru acești copii cu zîmbete nevinovate. cu prietenie, bia | |
| = Africa poeziei | Mihaela Roxana Boboc [09.Aug.15 21:49] |
| M-am bucurat să fiu parte din acest proiect. Felicitări, Bia, suflet frumos! Teodor a subliniat atât de bine punțile care s-au creat aici. | |
| = mulțumesc Bia | Valeriu D.G. Barbu [10.Aug.15 08:09] |
| copiii lumii sunt și copiii mei de asta Bia îți mulțumesc pentru că ai ales acest subiect și pentru că mi-ai îngăduit să îmi aduc o modestă contribuție unii găsesc prilej de bucurie privind Africa în poze, alții știu deja de ce acest paradis este transformat în iad, pentru bunăstarea lumii civilizate... copiii nu pot fi niciodată coaja rănii numită viață bunicul, când mergea la pădure să taie lemne de foc, mă lua cu el și nu mă lăsa să tai copaci pe măsura mea, cei tineri spunea că sunt verzi și nu ard în sobă, să-i las fiindcă ei vor fi pădurea copiilor mei căuta copacii uscați și astăzi încă mai trăiește pădurea, eu și bunicul nu eu nu fiindcă mor odată cu fiecare ,,copăcel,, din Africa nu pot spune: ,,ce bine că nu se întâmplă nenorocirile astea la noi,, fiindcă noi înseamnă Pământul când te gândești câte citrice putrezesc și se aruncă aici în Europa, ar putea salva de malarie întreaga Africa gata, altfel risc să las un comentariu mai lung decât postarea, și așa prea puțin față de ce-am putea face concret | |
| + acest | Dorina Șișu [10.Aug.15 16:15] |
| proiect merită toată stima! felicitări autorilor pentru cuvintele brodate contra durerii. de s-ar putea alina pierderea! de s-ar putea face mai mult pentru a proteja acești copii! regret că jertfa este prea mare. felicitări organizatorilor și celor care au avut această inițiativă! RESPECT! | |
| + îmi place ideea în sine, | Ottilia Ardeleanu [10.Aug.15 16:24] |
| de a face front comun pentru o cauză. copiii în special merită întreaga noastră atenție, întreaga noastră iubire, întreaga noastră contribuție. deși poezia nu produce acele bunuri care să ofere bunăstare, o decență în a trăi, totuși poate ajuta sufletește. simplul fapt că cineva se gândește la aceia care nu trăiesc așa cum ar cere în mod normal mileniul al treilea, asta poate fi o motivație pentru cei în cumpănă de a nu renunța. boala este poate pericolul care deznădăjduiește cel mai mult. boala poate că este războiul războaielor! eu prețuiesc implicarea de orice fel. și mai ales, iubesc copiii acestui pământ. pentru ei dăruiesc o stea, din stelele mele călătoare... și vă felicit. sunteți un grup care se străduiește în numele civilizației și care îndeamnă la respect! | |
| = bun | valentin ionut [10.Aug.15 16:32] |
| Și recomand un film surprinzător pt cei cu aAfrica sub frunte: nowhere inafrica . sau cu titlul iîn germ. | |
| = „iubesc copiii acestui pământ”, „copiii lumii sunt și copiii m | Cristina Rusu [10.Aug.15 17:27] |
Mihaela, îți mulțumesc că ai venit alături de noi. frumos poemul tău pe care eu l-am văzut așa cum ai scris „poemul cu mâinile contaminate/ de copilărie” Valeriu, copiii lumii sînt și copiii noștri. ai dreptate. mulțumesc că ești pe baricade alături de noi. Dorina, mi-a plăcut mult poemul tău. are un suflu poetic deosebit. mulțumesc că ai participat. Ottilia, să știi că exact la asta m-am gîndit și eu. boala este războiul războaielor. aduce o mare deznădejde. și aici e vorba în special de copii mici. mulțumim că ai lăsat un semn luminos, știu că tu mereu ești aproape. Valentin te lămuresc, titlul este în africană exact cum l-a scris autorul. cărțile lui sînt scrise în engleză, dar el folosește multe cuvinte africane. la sfîrșitul cărților sînt exlicate cuvintele. chiar el a scris că se poate folosi Afrika – obodo dike, ca să nu pună Afrika – obodo dig, în dialectul limbii Igbo (istoric ibo), limba care o vorbea la naștere. proiectul este despre Africa și titlul este în africană. vă mulțumesc că ați rezonat cu aceste imagini și poeme. nu putem face mult, doar dăruim ceva sufletește. cu prietenie, bia | |