| = Impresie | Oancea Sorin [10.Sep.15 22:51] |
| O tot citesc dar e ca o poezie după gratii. Poem de părăsire. Merge cu un cincizeci de gin lângă un suc de portocale. Oftat și demnitate. Sună a femeie lămurită. Prea multă suferință și încăpățânare. | |
| = Vise decazand in inchipuiri anoste | razvan rachieriu [10.Sep.15 21:21] |
| Plecarea până la capăt cheamă despărțirea așezând o pâclă peste apropiere, însă gândurile rămân fidele până la sfârșit minții care le-a crescut, precum o mamă pruncul, ele trec dintr-o viață searbădă în alta mai bună, iar fiecare zi e o nouă naștere, căci gândurile diferite creează materie nouă pliată peste cea veche. Ploaia a udat gratiile în care erau închise visele și acestea au ruginit, iar visele și-au pierdut frumusețea și atractivitatea, decăzând în închipuiri anoste. | |
| + Mișto | Daniel Dăian [11.Sep.15 01:47] |
| agresivitatea unei contorsionări. Într-un poem care a început să-și simtă drama. Adevăratul sens al poeziei presupune exprimarea propriului sau drama propriului. Iar frumusețea chiar devine adevărată sau ruginește. Tare mult mi-a placut poemul tău. Pentru că pe lângă cursivitatea de care dă dovadă...este o poveste de la început la sfârșit. Motiv pentru care (și în ciuda oricărui croncănit) am să-l iluminez în noaptea aceasta! | |
| = waw | Zavalic Antonia-Luiza [11.Sep.15 07:51] |
| Vă mulțumesc domnilor pentru impresii, comentarii. Daniel, m-a bucurat foarte mult că ai învăluit poemul în lumină. Nu mă așteptam. cu gratitudine, Antonia | |