| = "stins în cuvinte" | Ioana Geier [28.Oct.16 21:10] |
| Aproape toate versurile de aici pot fi formatate in tristih, cu deosebit impact emotional. Autorul a optat insa pentru o alta forma, dar cred ca e nevoie totusi de ceva spatiu intre randuri, ca poemul sa lucreze deplin inlauntrul nostru. Astfel de ganduri cu tenta filozofica nu se citesc in graba, consider eu. LG, Joana | |
| = Intunericul incetineste, lumina accelereaza | razvan rachieriu [29.Oct.16 10:55] |
| ''Umbra e doar respirația întunericului'', și pliată peste ''real'' îl înnegurează și îl împestrițează cu subiectiv, căci întunericul ''încetinește'' manifestările continue ale realității, și doar ''lumina'' induce realului o viteză ce-i antrenează părțile lui, iar omul se mișcă prin real cu nefiindul în el în genotip și cu ''viața'' la suprafață în fenotip. Poezia e ca un ''fum'' destrămat de curentul de aer al expresivității cuvintelor. | |
| = raspunsuri | Ștefan Petrea [30.Oct.16 07:55] |
| Ioana, ai ghicit-o... :) Fiecare vers din acest poem a fost la vremea lui un tristih... Le-am gasit printr-un caiet de care si uitasem si optat pentru aceasta forma de le rememora... Razvan, incalcite cometarii mai scrii... :) Dar poate tocmai de a asta cometariile tale ma bucura atat... | |