| = Cer de anvergura, ce tinde catre nelimitat | razvan rachieriu [17.Dec.16 10:37] |
| ''Sătul de cerul tău închis'', care-ți obturează perspectiva și panorama asupra vieții, să-ți creezi din substanța poeziilor un cer de anvergură, ce se amplifică cu fiecare poezie și tinde către nelimitat, și să cauți într-un astfel de cer transcendentul și divinul. | |
| = parere | Ioana Geier [19.Dec.16 21:07] |
| Aha, deci intuisem bine, "delfinilor" trebuia citit... Ideea e bine controlata si se poate rezona cu ea. Un pic, consider eu, trebuie intervenit pe material-asta si-n conformitate cu regulile de scriere ale rondelului- pentru a asigura o citire cursiva a acestuia: Rand 4-"oceanului să îi redau delfinii"-sunt 11 silabe in loc de 9, deci trebuie facuta reductie, prin inlocuire cu ceva similar (sa-ntorc oceanului delfinii-am gasit eu, instantaneu). Rand 13 -"că-s prea sătul de cerul meu închis"-sunt 10 silabe in loc de 8- trebuie sa coincida cu primul rand, dupa info pe care le-am citit , deci "sătul de cerul meu închis". Iar rimele trebuie sa aiba sunete finale identice("mainii" merge cu "painii" dar nu optimal sau aproape deloc cu "lumii"...) Dar, tu esti autorul, cuvantul tau e lege! Bafta in noile proiecte! LG, Joana | |
| = "...și-n conformitate | Ioan Postolache-Doljești [21.Dec.16 06:36] |
| cu regulile..." mă gândeam să-ți spun ca nici Macedonski și nici Dimov nu se prea sinchisesc de lungimea versului, că rimele sunt ca fetele, nu numai surori gemănări,mai mari sau mai mici,sunt și vitrege,verișoare,etc,totul e să nu se păruiască pe idee, dar nu.în loc de astea îți spun un crâmpei de poveste: mulți se-ntrebau ce-o fi găsit la ea că nu-i ruptă din soare... dar zgâtia asta de fată îi torpilase mințile cu zâmbetu ei ce-o transfigura emanând atâta feminitate plină de promisiuni încât nu-și putea închipui viitorul fără ea.bun. două luni la o rudă în București și vine veselă nevoie mare.el o privea năucit. era și nu mai era ea.parcă se îmbrăcase într-o cămașă de gheață.oare de ce? când ea ia arătat dantura perfectă el și-a dat seama. dentistul îi polizase și îmbăcase caninul un pic încălecat stricându-i tot farmecul care era numai al ei. viața a luat-o pe un alt drum cu tot cu zâmbetul ei polizat... pe prima pagină mai am postate două ,ăsta-i al treilea rondel. toate sunt cu păcate dar sigur au în ele sinceritatea trăirii. cele chinuite să intre perfect pe calapodul regulilor zac prin hârțoage.nu mai sunt ele... totuși de drag postez, dar numai aici, o altă variantă voind să știu de-ți place mai mult: uitând că-mi este interzis, din mine plec pe raza lunii, sătul de cerul meu închis, mării să-i redau delfinii. în pat să-ți intru și în vis, pe sâni să-ți fiu alintul mâinii uitând că-ți este interzis. din mine plec pe raza lunii la ceas de noapte,-n ascunziș feriți de ochiul rău al lumii, de trupul tău să fiu cuprins ca drojdia de trupul pâinii, uitând că-mi este interzis... cu speranța că altădată voi reuși să fiu mai concis, iartă-mă de vorbă lungă.Ioan. | |
| = mare | Ioana Geier [21.Dec.16 23:47] |
| toll gemacht!(bine facut)-cum zice neamtul, in varianta cu delfinii varati in mare. Dar, pentru a respecta regula de 9 silabe si pentru o buna cadenta in citire, ar trebui scris in forma marii sa ii redau delfinii ma-rii sa ii re-dau del-fi-nii Varianta asta penetreaza mult mai repede inima cititorului, consider eu. LG, Joana | |