| = sunt acolo | Ionescu Iordan [30.Sep.17 07:05] |
| Dacă o căprioară ar supraviețui vreodată glontelui... ar avea privirea asta. Deci este de rău? Nu, a supraviețuit și toți suntem doar niște cadavre și prea puțin încercăm să ne aducem la viață. Culorile, ordinea și lupta interioară... sunt asa de... reale, "mișcarea de rezistență a aerului", "omenirea nu mă aștepta pe mine" îmi aduceau deja aminte că lumea nu este mai frumoasă și mai buna decât lumea în care "copiii au fost uciși". Și apoi, am intrat într-un vis unde "sângele curge la fel" și poate din amintiri sau din empatie "m-am imaginat pe mine stând în iarbă (.) la pământ cu un glonte în inimă și sângele șiroind". Formidabil, iubesc cum m-ai făcut să ma simt. | |
| = * | Daniela Bîrzu [30.Sep.17 19:00] |
| multumesc, Ionescu Iordan! ma bucur ca ai fost acolo :) | |
| = Distopie și utopie | razvan rachieriu [01.Oct.17 10:48] |
| Poezia e o distopie lirică, lumea crește din imaginații negative, funeste și macabre, ’’nu ești indiferentă’’ la dezastrele, calamitățile și nenorocirile la scară planetară, eu prefer să percep fațeta luminoasă a vieții, prefer utopia cu idealuri nemărginite în care să-mi proiectez escapismul. | |