Comentariile membrilor:

 =  Iulia
Eugenia Reiter
[04.Nov.17 09:07]
mie mi-a plăcut tare mult ce am citit
ludic, trist, fragil, când crezi că ai ajuns la capăt o iei de la început
câteva mici poticneli (cu cineva, în cât, în început/la ultimul vers merge bine și fără "cu")
bun

 =  - răspuns -
Iulia Elize
[04.Nov.17 18:43]
Chiar așa, Eugenia, când crezi că ai ajuns la capăt, o iei de la început, nu cred că o să uit prea repede cuvintele acestea... chiar cred că nu. Despre poticneli, ele întotdeauna apar, din păcate, despre cacofonii mici, numai de bine, eu în genere nu mă feresc de ele, și nu îmi par deranjante în poem, mai ales că orice poezie se poate traduce într-o limbă străină, dacă e (puțin) frumoasă, măcar, anulându-le, în cel mai firesc mod. La cele mici mă refer, nu la cele cert deranjante. În cât - nu știu cât se înțelege că se referă la ”câtul” matematic, apoi, chiar și cum ați spus, după cât, urmează, desigur, începutul. Iar despre ultimul vers, îmi e mai drag așa... părere subiectivă, de autoare.

Numai bine, Eugenia Reiter, mi-ați făcut o mare și albă surpriză, pentru care mă foarte înclin. Să aveți zile bune, că doar asta contează mereu. Vă mulțumesc mult, mult de tot!

Iulia

 =  Eugenia
Liviu-Ioan Muresan
[05.Nov.17 15:59]
are dreptate. Acele mici poticneli strică tot poemul. Pentru că dau senzația de nestăpînire a limbii. Mai e și acel "ca să". Trebuie revenit puțintel.

 =  Mulțumesc!
Iulia Elize
[05.Nov.17 18:19]
Mulțumesc, domnule Liviu Ioan Mureșan, poate într-o zi o să revin. Și un pic schimb, poate ar trebui mai mult, acum simt că doar atât trebuie să intervin. Încă o dată mulțumesc din suflet fiecăruia dintre dumneavoastră, până la urmă sunt viziuni asupra poeticului, și fiecare idee are substratul ei, la care cel care scrie ține cu precădere, ținta ideii... Dacă am greșit cu ceva, pe mine să mă iertați, dar eu văd poezia cumva, și ea nu poate arăta decât așa.

De exemplu, ”te rog să îmi vii, să mă fac lut, ca să mă așez” - e mai firesc să modific, și mai frumos, în sensul cursivității, al enumerării de idei, cu ”să mă așez”, dar mai jos

”lutul curge pe jos, și se ridică îngeri de pe pământ, din pământ, ca să urce în cer” - eu văd mai fidel originalul, la întrebarea de ce să se ridice îngerii?, ai răspunde ”ca să urce în cer”, idee la care țin, întru firescul ideii generale, lutul curge, iar îngerii se ridică, din pământ, ca să urce în cer...

vă foarte mulțumesc pentru atenția și părerile voastre asupra poemului!




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !