+ revărsare, libertate și sublim | Alexandra Alb Tătar [05.Mar.18 08:44] |
Îmi vor rămâne în minte versurile tale, Paul, ca un ecou din sfere înalte - "L-am închis pe Dumnezeu/ în mintea mea/ împreună cu toți ceilalți dumnezei/ de unde El evadează neîncetat/ pretutindeni"... evadarea lui Dumnezeu, ca o revărsare peste toate granițele de care noi nu vom putea trece și peste toate limitele pe care noi nu le vom putea depăși... Pot spune un lucru - și poezia ta e o revărsare de nestăvit (în mine, în ceilalți) a sublimului și adevărului, căci versul cuprins de o înțelegere profundă (precum al tău) a închiderii, întemnițării, devine cu adevărat deschis, cu adevărat liber... | |
= Alexandra | Paul Alex [06.Mar.18 08:54] |
mi-ar plăcea să știu spune „mulțumesc” folosindu-mă de alte cuvinte ca să pot sublinia bucuria pe care mi-a adus-o comentariul tău. Cred că din fiecare temniță a noastră din care evadează, rămâne în urma Sa ușa veșnic deschisă a minții și sufletului nostru în direcția aceea. sărut mâna, vă mai aștept cu drag pe pagina mea. o seară lină, Paul | |