| = Gândul letargic nu mai poate să trezească trupul | razvan rachieriu [17.Aug.20 16:17] |
| „Gândul” absorbind letargia și torpoarea „nu mai poate să trezească trupul” modelat de „limite”, slăbiciuni, angoase și renunțări și doar libertatea poate accede nelimitatul, însă ea se inoculează numai minților deschise înspre univers. | |
| = Despre | Oancea Sorin [19.Aug.20 15:37] |
| gândul, precum ați remarcat, este limitat de trup. Nu voi continua să numesc trupul drept minusul, ba finalitatea. N-aș formula minți deschise/închise drept receptor/"orb" al libertății, ci, libertatea pe care ați intuit-o e năpasta poetului de a-și afla limita într-o lume care-l caută dar uită de el. Tema destinului orb - dintele ce bate a clopot - expune gândul drept arc între destinele poeților, lire încurcate în absurdul ăsta... Mulțumesc domnule Rachieriu! Stimă și inspirație, apreciez mult comentariul dumneavoastră. | |