| = finalul | Ștefan Petrea [04.Feb.23 14:18] |
| e facil, oarecum neaşteptat, în rest jucaţi hora cuvintelor ce vă scriu pe dumneavoasră... | |
| = şi eu unul | Ștefan Petrea [04.Feb.23 14:22] |
| aş înceta să mai aduc aminte cititorului atrocităţile de prin alte părţi, avem noi destulă bătaie de cap cu noi înşine... | |
| = împrumut de la Cotescu tonul şi zic: | Ioan Postolache-Doljești [05.Feb.23 22:03] |
| băi ce dreptate ai Ştefane, că-n fond şi pân-la urma urmei ce suntem? acolo nişte ciudate burdufuri cu zeci de kile de atomi lăsaţi de capul lor să ne-ntreţină, să fim la mâna şi la mila lor... şi iar îţi dau dreptate că şi-nţeleptul din antichitate gândea la fel, că omul trebuie să fie-n viaţă ca porcul pe corabie, de are apă şi mâncare, să-şi caute de troaca lui şi-atât, fără de gând că o să-l taie sau că s-o scufunda corabia-n furtună... chiar aşa, de ce m-ar interesa de ce e-n jur, şi ce-o rămâne după mine-n urmă?... exist! mă simt al dracului de bine... mulţam de semn şi sfaturi bune. Ioan. | |
| = Fonem - Biden | BogdanGeana [07.Feb.23 11:06] |
| Vorba americanului: you had me at Fonem-Biden. M-ai luat prin surprindere și îți mulțumesc. La fel și joaca cu demo+_+crația, o ecuație care poate părea o găselniță dacă nu ar avea spina ei personală și iritativă. Te joci tu a Grigore Alexandrescu, dar în realitate cred că ești Mircea Dinescu. Chiar poți, tinere, poți, de ce te-ascunzi printre netoți? Aia roșie! Vezi că a doua pică muuuult mai greu. | |
| = întâi şi-ntâi | Ioan Postolache-Doljești [08.Feb.23 11:50] |
| aduc mirate mulţumiri celui ce mi-a propus umila-mi cugetare din şanţ pe malul şanţului vizibilă mai bine din cărare. iar ţie-ţi zic: eu m-am văzut mereu subţire fir de apă izvorând din lut doar umezind ici colo rădăcini de flori atât... azi m-ai făcut să râd,(ştiai că e ziua de râs?) văzându-mă ieşind din gaura parchetului posterităţii un şoarece cu mâinile pe sus holbat răcnind din toţi plămânii: am învins, am învins!... pentru atenţie şi semn îţi mulţumesc. Ioan. | |