| + Un micropoem de contemplare a unui dincolo, cu încredere | Dragoș Vișan [27.Jul.23 23:25] |
| Micropoemul începe c-o antiteză, sapiențial: de la suportarea "suferinței în lume" ar apărea imediat simțirea mai intensă a "bucuriei pure". Îmi place mult constatarea "Nu-i om neîncercat și de tristețe". Automat aș mulțumi și eu cerurilor că sunt în ultimele zile încercat, dar nu îngenuncheat. În strofa a doua se prezintă o splendoare a lumii efemeră. Prelungirea sa în conștiință de către un om cu intense trăiri este de toată lauda. Iar la urmă... deschiderea către tărâmul celălalt. Poarta este moartea. De acolo nu mai revine nimeni. Moartea e trecere fie spre camera neodihna morții sufletești, fie spre odihna vieții în Rai, câștigată chiar și in extremis. | |
| = Mulțumesc! | George Pașa [29.Jul.23 10:48] |
| Îți mulțumesc, Dragoș, atât pentru comentariul care dezvăluie sensurile textului, cât și pentru rectitudinea morală de care dai dovadă. Ești printre puținii de pe acest site care nu se bazează pe reciprocitate. | |
| = comparativ | Stanica Ilie Viorel [29.Jul.23 11:22] |
| cu pașadina 54 (ca exemplu) este una mult mai ușor de descifrat (pentru mine) alunecă plăcut sensul și ideea, posibil mai familiar sensul filozofic spor! | |
| = Ilie, | George Pașa [01.Aug.23 20:54] |
| Hai să explic aici ce sunt pașadinele, dacă nu te-ai prins. Inițial se refereau la un tip de poezie cu formă parțial fixă, pe care am început să îl scriu prin 2007, compusă din o terțină, un distih și un monostih. Monostihul final e un fel de sinteză/concluzie a întregului și e mai puternic, având o valoare reflexivă mai pronunțată. Pașadinele în vers alb chiar au formă fixă, fiindcă sunt scrise în endecasilab. | |
| + Final aritmic în versul alb... | Emilian Lican [01.Aug.23 21:01] |
| Un minunat pașadism... :) Cu bucuria lecturii! | |
| = endecasilab | Stanica Ilie Viorel [01.Aug.23 21:04] |
| clar:) dar de ce le-ai numit pașadine în vers alb? să mă încurci pe mine, pesemne acu’ dau o fugă pe google să aflu ce înseamnă endecasilab | |
| = am priceput | Stanica Ilie Viorel [01.Aug.23 21:06] |
| acu’ înțeleg și de le-ai numit în vers alb | |
| = Ilie, | George Pașa [01.Aug.23 21:11] |
| Ilie, vers alb nu-i același lucru cu vers liber. Poeziile în vers alb nu au rimă, dar măsură lor este egală. Mă refeream la versul de 11 silabe (endecasilab). Credeam că știi. | |
| = Off! | Emilian Lican [01.Aug.23 21:16] |
| Nu găsești pe guglâli ce găsești aici: Pe Agonia! Aici este adevărata literatură! Este secolul al XXI-lea... Foarte bine, mulțumesc tuturor creatorilor de noi înceouturi filosofoce! Pentru mine Pașa și stringurile unui autor sunt inspirație la un alt nivel. Foarte bine! | |
| = versul alb | Stanica Ilie Viorel [01.Aug.23 21:22] |
| că-i fără rimă știam endecasilab credeam că are treabă cu terminația versului, până am citit definiția coincidență, versurile se termină în e și ă, de aceea am întrebat de ce le-ai numit așa citind definiția, am priceput despre ce este vorba mulțumesc | |
| = Emiliane, | George Pașa [02.Aug.23 11:42] |
| Îți mulțumesc pentru impresie. Departe de mine gândul de a scrie filosofie! Eu doar așa, cu textele, mai mult sau mai puțin poetice. | |