= cred că | Stanica Ilie Viorel [07.Sep.23 20:32] |
ai face bine să nu abandonezi acest proiect aș fi bucuros să regăsesc part.2, part.3… cu legătură între ele (pe scheletul acestei idei prezentată în primul raport) și de la un raport la altul, mai implicat, mai detașat, mai acid, mai elegant, mai, mai… alegerea îți aparține spor! | |
= E o chestie faină să fii într-un cadru concentraționar și să... scrii ceva. | Dragoș Vișan [07.Sep.23 21:17] |
Mulțumesc mult. Studiez: viață de pușcăriaș. | |
= Dragoș | Stanica Ilie Viorel [07.Sep.23 22:19] |
problema ta (știu, sună aiurea) cred că este următoarea: - prea iei totul în serios și personal pe net, toți pot fi cocoși, aroganți, buni, răi, deștepți, proști… ceea ce tu vezi ca atac la persoană eu o văd ca o refulare, dacă nu cumva e o aberație și atunci ar fi culmea să bag în seamă dacă vrei să spui spui, dacă nu, nu mai simplu nu se poate în viața reală toți tragem câte o beșină (și altele…), dar o facem cu reținere dacă ne-am întâlni, toți, nu cred că cineva ar fi altfel decât cumsecade să ai bucurie! | |
= Bună observația lui Ilie | Ionuţ Caragea [08.Sep.23 08:54] |
cea cu întâlnirile, lucru pe care l-am sugerat și eu. Dragoș a găsit o formulă de a scrie, una în care se revoltă, protestează, uneori ironizează, hrănindu-se cu stările acelea care îl irită, îl provoacă. El va evolua enorm când va scrie detașat, eliminând eul tăbăcit din peisaj. Salvarea este iubirea necondiționată și iertarea totală. Dragoș urcă acum pe Golgota unui eu pe care și-l torturează singur. Ceilalți simt asta, iar mulți pun degetul pe rană, că e mai simplu pentru ei. | |
= cred că | Stanica Ilie Viorel [08.Sep.23 09:18] |
important este nu să recunoști că ai greșit, ci să înțelegi ce, astfel încât să putem evolua, fără a repeta greșeala sentimentul de vinovăție este unul inutil, ba mai mult, este o piedică în procesul devenirii *** nu-mi aparțin (ca idee) cele de mai sus, le-am înțeles și le dau și eu mai departe | |
= Dragii mei, SIV și Ionuț Caragea, mulțumesc pentru reacții! | Dragoș Vișan [08.Sep.23 20:57] |
Eu nu sunt acel gardian de la Cruz del Sur, nu sunt Vigilencia de pe spatele gardei, plecat de la Omucideri, din cauza distrugerii nervului optic al soției în bataia din răzbunare a unor infractori, nu sunt gardianul Fabio Eu sunt un neom necreat încă, Rec 639, chemat la vorbitor mă abțin, închisă mi-e operația și totuși nicicând nu mi-e-nchisă, strigă la voi țesutul îndurerat dintr-un chiuretaj în jurul plasei N-am nimic de-a face prin închidere în mine cu niciun ultim om infractor de drept comun dacă nu am primit condamnare deși mă pregătesc zi de zi s-o primesc, cel ce-mi va da condamnare se crede inchizitor demult, cel ce-mi face rău nici nu știe să cârâie tare după ajutor dacă și el va fi sfâșiat de-un erete flămând Nu știu încotro se îndreaptă acest text. Ilie Viorel, discută, hai, te rog, la obiect. Nu suntem chemați aici să facem psihologia claustrării. Ionuț (Caragea), din jale sau din furie se întrupează Electra. Să ne bucurăm de prețul inspirației: sfâșietoare e schimbarea eului liric. | |