| = Fain | Geta Adam [23.Sep.05 14:51] |
| Foarte fain, poemul asta. Se desface fiecare cuvant, e parca o inflorire taciturna a miezului. Primul vers mi s-a lipit de retina, de coloana, ma rog, de toate partile unde e un pic de suflet:) | |
| = parere | bogdan stavăr [02.Oct.05 19:06] |
| cam simplut textul pentru a emite ceva pretentii, dar totusi curge destul de cursiv. tema mi se pare depasita, iar unele expresii, gen aia cu constiinta vegetala, sunt super uzate. ai alte pre_texte mult mai reusite. | |
| = pentru Geta Adam, de oriunde | ioana cheregi crișan [23.Sep.05 21:36] |
| Geta, mă bucur mult că ai trecut azi pe la mine. azi e o zi specială în care ar fi trebuit să sărbătorim. într-un fel am și făcut-o. îți mulțumesc mult. tot din suflet, oriunde ar fi el... | |
| = dedicație postumă | ioana cheregi crișan [23.Sep.05 21:56] |
| Bogdan, sunt nevoită să-ți dau dreptate. am simțit și eu asta, dar l-am scris pentru cineva care l-ar plăcea așa cum e...dacă l-ar citi...e un fel de dedicație postumă. mai treci. eu te mai aștept cu drag. | |
| = "e un blestem vechi acesta" | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 22:02] |
| "avem noroc. azi este sărbătoarea taciturnilor. tu ești nespus de alb. ca o pace." Eu sunt între două ape albă, în nuanțe abia distinse de alb, ca și cum aceste zile în care doar firele aproape translucide se mai văd, aparițiile în alb ne călăuzesc mersul. Uneori cuvintele pot fi doar pulsațiile vieții. Ela | |
| = cuvintele | ioana cheregi crișan [24.Sep.05 01:42] |
| Ela, cuvintele pot fi până la urmă orice...am aflat asta mult prea târziu, dar se întâmplă uneori să ne rămână doar ele înlocuindu-ne tot mai mult. îți mulțumesc pentru trecere și pentru...cuvinte. ioana. | |