| = ce mai faci, ce mai visezi? | maria balan [25.Oct.05 19:45] |
| ce mai faci? ce mai visezi? vrei sa stii cum te iubesc? "pe sub ferestre trec râuri roșii mă simt stăpână peste toate cuvintele de dragoste și cred că s-a sfârșit vremea rea, că frigul nu mai există" madim, imi place..spontaneitatea, ritmul poemului tau, doar putin voalate de fireasca melancolie de octombrie. | |
| = nu mai visez nimic | Daniela Bordeianu [25.Oct.05 19:58] |
| nu mai visez nimic, iti spuse ea, trecand cu degetele peste versul acesta cuminte precum clapele pianului albe negre sunetele stau si asteapta nu mai visez nimic, mai spuse ea, pe oglinda am pus de mult o marama alba ca somnul acela greu dintre lumi nu mai visez nimic, nu-i bai, tot ea a dat la intrebare un raspuns si din zambetul cu aripi de pe buze un fluture-a visat ca zboara cu drag, dana | |
| = Maria & Dana | Madalina Maroga [25.Oct.05 20:51] |
| Maria, ascultă-ți inima așa n-ai să te simți singură vei descoperi că poveștile se pot inventa într-un minut tu ține minte ce visezi pentru că eu am uitat câteva diamante atunci înainte de începutul lumii era frig era ploaie Dana, dă-mi mâna! vreau să fugim împreună să ne trezim în fiecare zi cu un vis ca un vers putem începe o altă viață cu degete calde eu cred că oamenii visează cu ochii deschiși hai să bem din paharul verde de toamnă să ne întindem în valuri circulare până când umbrele vor sta de-a latul pământului aș vrea să ne ascundem în fața oglinzilor și să cântăm o seară, poate-o noapte despre corăbii vechi și doruri de os mulțumesc. cu drag, Madim | |
| = altcumva | Elia Ghinescu [25.Oct.05 21:41] |
| cum mai trăiești, copile, acolo în lumea ta cu ferestre acoperite de alge firave și vești de la poli? se mai împreună marginile peste iubire? nearse văpăi lasă puncte scrise pe genunchi acolo unde nu mai încape albul scrisorilor tu iubești mai departe ca și cum asta ar trebui să scrie pe pînze de corăbii | |
| = bv | Roxana Mihet [26.Oct.05 00:08] |
| Nu cred ca as putea scrie o continuare a poeziei, pt ca opera d-voastra este unica in originalitatea sa. Mi-a placut si astept continuarea ideii cu "melodia necantata". cu respect. | |
| = tablou de toamnă cu dragoste | Cosmin Dragomir [26.Oct.05 00:27] |
| un peisaj dezolant toamnă, boi trag neghiobi la carele cu struguri, noi la acre cu lacrimi, ploaia încă nu vine... iubire, și tot ce implică aceasta. Adică nu chiar tot, e cam greu, e cam complexă, e cam săracă limba să poată expune, suntem noi cam săraci cu duhul să putem scrie - a nu se face o nedreptate este vorba de incompetența tuturor - . Nu pot să zic că am fost impresionat de poezie în sine, însă tabloul este unul extrem de atrăgător. Dacă insistai pe culoare (nu roz:))poate ...poate. cât despre iubire, nu știu, totul îmi pare clișeu - a nu se face o nedreptate repet - la aproape toți, mai puțin la clasici - totul nedrept, de ce? ne batem cu pumnul în piept clamând poetic dragostea și...și cât de fericiți am fi în astă viață tot nu e basm. din păcate. ASta e dacă lumea ar fi făcută numai din poeți ar fi mai bună. S-o credem noi. | |
| = diamante | anca codrea [26.Oct.05 07:38] |
| Draga Madim, Am sa reiau versuri de-ale tale si am sa-ncerc sa incheg o poezie: Sa tinem minte ca visam Pentru ca Dumnezeu A uitat cateva diamante La inceputurile lumii... Cu drag, Anca | |
| = contradictie | Mușat Dana [26.Oct.05 14:28] |
| Rosu, vis, rugaciuni, ceea ce tine de iubire, intr-o contradictie superba cu ceata, bruma, singuratati, maini ce nu s-au atins niciodata, din cauza sentimentului de nesiguranta. Frumos spus. | |
| = Elia, Roxana, Cosmin, Anca, Dana | Madalina Maroga [26.Oct.05 19:38] |
| Elia, frigul se adună în mine mi-e teamă să mai spun copiilor povești mă preocupă zăpezile și alte câteva lucruri mărunte este, mi se pare, vremea de cules flori de ascultat cochiliile de melci și din loc în loc de desenat fluturi Roxana, mă bucură trecerea ta. ce mai visezi? am să scriu și despre melodia necântată… Cosmin, mă onorează vizita ta. am folosit culoarea roz în multe poeme... până când... au murit toate culorile roz, într-un poem.:) ai spus un mare adevăr în comentariul tău. te mai aștept. Anca, unele cuvinte suspină ca într-o zi de post eu înșurubez dimineți din univers în univers Dana, avem tot timpul o fotografie lipsă sau poate o rugăciune nespusă azvârlim tăceri în trupuri străine și-n timp ce mâinile se caută ieșim din somn iar ochiul se închide singur mulțumesc. cu drag, Madim | |