| = Codul ackivashian... | Cristian Vasile [10.Dec.18 14:27] |
| Ți-am citit poezia de câteva ori... Am un instrument pe care l-am studiat cândva, și anume analiza matematică avansată. Poezia în sine este un cod, o formula matematică, mai precis o funcție limită. Limita, adică Moartea, nu este atinsă, dar este prezentă peste tot, nu ca un parametru, și în nici un caz drept necunoscută. Moartea este un coeficient pentru toate necunoscutele ecuației. Limita nu poate fi atinsă dar convergem către ea. Timpul iese din ecuație: "timpul își pierde ceasul". Astfel nu cunoastem nimic despre viteza de convergență spre limita, către Moarte. Să ne temem? | |
| = ...pat de spital... | paul blaj [28.Nov.05 01:13] |
| ...îmi place Grădina spitalului.Sau,mai explicit,faptul că nu ai uitat să atașezi o Grădină spitalului...fie ea și în dimensiunea ei...,și îmi mai place că ai făcut-o doar "Tăcută" nu...Mută.Aș vrea să îmi vorbească, nu pentru informația comunicată,ci...pentru a-i auzi timbrul.Frumoasă transcriere a dualității inevitabile.Există doctori p'acolo? | |
| = Raspunsuri | Ianosi Andrada [28.Nov.05 10:42] |
| Cristian: Nu credeam vreodata ca matematica si poezia se pot tine de mana atat de senzual. Uite ca da. Comentariul tau m-a lasat fara glas. E perfect real tot ceea ce spui acolo!Asa e. Viteza nu o cunoastem insa o putem anticipa. Nu toti suntem road-killer. Placut mult comment-ul tau :) Paul: Acum ca mi-ai spus. Da... nu stiu nici eu de ce nu am facut-o "Muta" si doar "Tacuta". Vorbesc serios. Adjectivul asta mi-a venit primul in minte si eu am fixul asta: sa scriu mereu prima impresie, caci e totdeauna cea reala. In privinta doctorilor am un singur raspuns: sunt peste tot. Inclusiv in Gradina :) Va mai astept. Andrada | |
| + gradina olandeza | Zabet Mihai [10.Dec.05 16:31] |
| Un moment am crezut ca ma aflu acolo privind lampa. E lipita de tavanul alb si e aprinsa zi si noapte. Arunca o lumina uniforma, usor albastruie, peste intreaga incapere, tapetata cu burete moale imbracat in panza alba. Monotonia acestui peisaj este sparta de nasturii albi care tin invelisul sa nu cada. Nu poti sa te dai cu capul de pereti ca sa scapi de tiuitul lampii, care este mai rau decat lumina continua ( zi si noapte ). Si chiar daca ai putea nu te lasa camasa. Sa presupunem ca nu ai avea nici camasa si tot nu ai putea sa faci nimic. Pentru ca sunt si curelele din piele cu care esti legat de pat ca o masura de prevedere in plus. Nu poti decat sa ai o singura directie a privirii; spre lampa cu neon care bazaie fara oprire 24 de ore din 24. Ai reusit sa redai extraorinar atmosfera. Felicitari ! | |