| = luni uracioasa | Geta Adam [05.Dec.05 16:56] |
| „versurile” de mai jos sunt destinate unui alt poem, scris zilele astea, insa azi e urat peste tot, ma dor toate oasele si nu mai pot ajunge la el, asa ca le scriu aici:) cand in genunchi te bate vantul pe sangele sorbit de cactusi orbi orbecaie nelinistit cuvantul | |
| = Parere | ramona iancu [05.Dec.05 17:56] |
| De ce te deprima lunea?! sau lumea... O poti asculta ca pe-un ecou de lebada muta. Si o sa-ti para mai scurt drumul spre joi. | |
| = ...caminante printre nuntași... | paul blaj [05.Dec.05 18:19] |
| ...abia am luat un fel de...cum să-i zic,cină,hai că merge și așa.Acum, te citesc pe tine.Știi, îmi place amestecul de romantic cu cel de crudă realitate(strofa a II-a).Ai figuri proaspete de stil, nu mă apuc să ți le spun, le știi tu, că ești deștept.Ce mi-a plăcut mai mult(deși sunt înfocat adept al eliminării acestui fel de construcție genitivală)a fost sintagma ta "lebăda înzăpezirii".Puritatea la pătrat!Și ideea tresărind până la mine: puritatea aceasta e mută,până moare!Foarte fain!Gata:)! | |
| = Risc! | ioan peia [05.Dec.05 21:09] |
| În general, nu sunt adeptul parodierii unui text. De regulă, atunci când autorul este mult prea implicat afectiv, parodia jignește. Numai anumite texte, scrise cu o oarecare detașare pot suporta acest tratament, fără riscul pomenit mai sus. Apoi, parodierea nu trebuie să se țină strict de litera lui. În genere, se poate marșa numai pe o idee din text și dezvolta cu totul independent de sensul și conținutul textului original, acest fapt aducând o garanție în plus condiției puse. Textul de față ar suporta blasfemia, îndrăznesc a crede. Dacă, totuși, m-am înșelat, cer anticipat scuze autorului! Nunta-i joi și mai apoi Poeții-lupi, mă țin de vorbă, Îmi toarnă frișca pe bombeu Și-mi mai și pun piper în ciorbă… I-auzi, mata, pe ei – tupeu! Chiar vor mireasa să mi-o fure Și să-i cinstesc, s-o dea-napoi, S-or crede ăștia în pădure Sau pe la stânele cu oi… S-o jumulească la grămadă, Cum iei o lebădă s-o mulgi, …Băi, am mireasă de zăpadă Și numai eu o trag de fulgi! | |
| = Idee | Daniel Puia-Dumitrescu [06.Dec.05 02:28] |
| Drag Vasile, ma bucur sa te re-descopar. Atat. :) Imagine pastelat-dureroasa... Cu prietenie, Daniel | |
| = Ce ne-a lăsat în papuci moș Niculae(Vasile) | Elena Malec [06.Dec.05 03:02] |
| Lunea e tristă ca Tedi, dar tot ca el e tînără deci ne are în sacul ei, așa cum poetul a venit în seara asta cu o sac de surprize:poeți-lupi, puritate, viol, nuntă.Cred ca parodia e bine intenționată și mai cred că nu supără. Cît despre imaginea lebedei e într-adevăr una de excepție. | |
| = Cafea fierbinte din ganduri incandescente | razvan rachieriu [06.Dec.05 14:05] |
| “Poeții-lupi” devorează foaia și din albul ei fac cuburi de zahăr dizolvate în cafeaua gândirii. “Prin zidurile cu urechi” trec eufoniile armoniei dintre gânduri și afecte , iar pe apa murdară a existenței plutește “lebăda înzăpezirii”, cu albul pătat de păcat. | |
| = asa, asa, asa! | Bogdan Sevra [06.Dec.05 14:06] |
| foarte misto decadentismul ferentarizat pus in metrica aproape fara cusur. deci parca ar fi un poem scris cu migala! | |
| = răspunsuri | Vasile Munteanu [07.Dec.05 04:28] |
| Geta, cuvânt între cuvinte – flori și spini, dintre cei mulți prin cei puțini. Ramona, ce mă deprimă îmi imprimă că luni e joi; și mă suprimă. Paul, “știrile de la ora 5” (pre)vestind “Cina cea de Taină” prin bătăi ale “pendului lui Foucault”; să-ți fie de bine :). Ioane, nu voi parodia niciodată un text; nu am – pe loc – argumente teoretice, însă nu este nevoie să îți ceri scuze: ai dreptate, orice idee poate să curgă independent într-un alt discurs; totuși, cred eu, “blasfemia” pe care o invoci nu se suportă, ci se comportă – nu numai joi, dar chiar și mai apoi :). Felicitări pentru parodie. Elena, mulțumesc. Răzvan, mulțumesc. Bogdan, migala, deci, face un poem? :) | |