| = "ce poate face o femeie cu mîna?" | Mâncu Gabriela [02.Aug.07 09:55] |
| Mi'a placut mult poema asta, poema unui artist care da viata femeii dupa un ideal visat, simtit... "ce poate face o femeie cu mîna? /.../ ar putea indica o direcţie aiurea" - frumos! Un poem "delicat si feminin" cu un sfarsit rece rupt din realitatea cruda (cumva tipic masculin) - "artistul a găsit soluţia /i-a pus în mînă un portofel" (asa am vazut eu poemul...) placut mult! cu stima, | |
| = greseala de final... | Luna Tudor [02.Aug.07 15:45] |
| Mi-a placut mult "creatia" femeii tale, de la trup la...suflet? nu, mai degraba, portofel...totusi, as fi vazut un altfel de final pt. o altfel de femeie...oare artistul si-a pierdut inspiratia la final? oare tot ce poate tine o femeie in mana e un portofel???? eu cred ca, prin definitie, femeia e implinita cand tine in mana ei o alta mana: a ta, a artistului, a unui copil... Dar, felicitari, foarte frumos, mai ales "ce poate face o femeie cu mîna? se întreba artistul ar putea ține o floare sau ar putea indica o direcție aiurea" Sa ne citim de bine. | |
| = un artist șugubăț | Leonard Ancuta [02.Aug.07 16:21] |
| furnicat de grijile cotidiene și subordonat implacabil unei muze mercantile și ancorate puternic in supermarketuri. un rebut amuzant prin grotesc, mai ales ca in prima instanta filosofia maini de femeie tinde sa sublinieze universalitatea creatoare. am ras nitel...asa ca scopul s-a desavarsit. | |
| = ,,la început nici el nu știuse ce va ieși,, | cezara răducu [02.Aug.07 17:06] |
| o femeie în mâna unui poet...și un Demiurg l-ar invidia.și-apoi, dincolo de oglindă sânii ei au forma mîinii lui...... | |
| = răspunsuri | Liviu Nanu [02.Aug.07 17:16] |
| Textul de față poate fi interpretat în mai multe feluri, în funcție de cititor, de nivelul lui de așteptare, de starea lui de spirit... Finalul, care se pare că e partea cea mai controversată, poate fi înțeles ca o glumă sau ca o decădere a stării de inspirație a artitistului. Mai poate avea și alte înțelesuri, dar las plăcerea altora de a le găsi. Gabriela, Luna, Leonard, Cezara - onorat de vizită și semn. | |
| = Mă scuzați | Dan Norea [02.Aug.07 18:14] |
| ...dar părerea mea e că Liviu de la final și-a construit restul poemului. Poem în care excelează, e adevărat, în lirism, dar numai pentru a crea un contrast cât mai puternic pentru... "portofel". Să nu uităm primul vers "ajunsese la mîini". Mie îmi place, o consider mai degrabă o farsă în versuri, una izbutită. :) | |
| = Dan, greșești | Liviu Nanu [02.Aug.07 21:42] |
| Dan, îmi pare rău, dar trebuie să-ți spun că te-ai înșelat. E drept, am gîndit finalul încă de la primul vers, dar, ca și artistul meu imaginar, nu știam cum va fi. Întîmplarea a făcut să intre soția mea pe ușă și să mă întrebe ce-am făcut cu banii. Glumesc, desigur, dar poate fi un scenariu real. Sau poate nu? | |
| = dialectica sacru profan, putin mai hui | Fluerașu Petre [03.Aug.07 00:58] |
| Liviu, finalul este intradevar special. Tensiunea creste, imaginile devin grandioase, totul pare pregatit pentru apoteoza, cand colo la sfarsit ne aduci cu picioarele pe pamant, in cel mai banal mundan. E mare lucru. felicitari pentru un poem bun mi-a placut petre | |