= inspirat in continuare | Traian Rotărescu [19.Oct.07 22:18] |
voi fi mereu eu ca o păpușă în vitrina unei fecioare bătrâne s-ar zice ca pasesti pe o alee discutand cu Naum :) PS. Poza profilului ai gasit-o din intamplare, nu? Good choice! | |
= naiba ei de ploaie! | Ioan Naidut [20.Oct.07 10:34] |
Cred ca sunt eu prea rupt de oboseala; ceva ma face sa (re)citesc acesta poezie. Simt aici o incercare de a simtii admosfera specifica toamnei, dar nu oricum.. nu am chef sa scot fraze inteligete nici sa gandesc prea mult iti spun doar:"castanele de exemplu au greutatea suficientă pentru a nu zbura dar asta nu le deranjează sfericitatea lor suprarealistă". Predomina in poezie o stare confuza, imaginile alterneaza dupa pricipiul cum vad eu lucrurile, si cum nu e totul chiar asa. "a fost cutremur/ îți zici dar nu a fost așa și poate nu o să recunoști niciodată". Am spus prea putin si prea vag pentru ce merita acesta poezie. Nopte buna! | |
= imi place mult | Cristina Sirion [20.Oct.07 10:34] |
Singurul care nu mi-a placut a fost versul cu pionezele. Dar m-am impacat si cu rebeliunea aceluia, face parte din personalitatea poeziei. La fel si strofa cu apocalipsa, pare ca aduce poezia cu un nivel mai jos, dar as lasa-o totusi asa cum e, mi-ar fi teama sa o raschetez de suflet. | |
= traian | ștefan ciobanu [20.Oct.07 00:23] |
naum, nuam ... ce contează:) poza în general e o pură întâmplare, vorba artistului acela mare de tot... seară bună | |
= Stefan | Cristina Rusu [20.Oct.07 00:48] |
imi place galbenul asta al tau, al iubitei...casa, gradina. ai ales o culoare a bucuriei. pasajul cu ploaia frumos, draguta poema ta. bia | |
= galbenul | ștefan ciobanu [20.Oct.07 00:53] |
intors pe dos seamana cu o camila. parca...:) multumesc de trecere | |
= re | ștefan ciobanu [20.Oct.07 11:57] |
cristina, pionezele au fixatia lor clara. e bine ca nu ti-a placut, e o imagine incomoda. multumesc de trecere ioan, toamna trebuie intoarsa pe toate partile. desigur incantat de trecere stefan | |
= :) | Carmen-Manuela Macelaru [20.Oct.07 15:10] |
cel mai mult imi place iubita galbena, dar trecand peste imaginatia care imi joaca feste si nu o prinde in contur ma mai opresc la:picaturi strambe,ies trupuri din balti sau ies balti din trupuri,pionezele care fixau pupilele. ploaia asta a ta niciodata nu se opreste pe pamant. mcm | |
= deci | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
1. subtitlul mi se pare teribilist si patetic. 2. despre titlu, sincer as fi gasit altceva cu toata conotatia sa existentiala dar suna efectiv nasol. adica 1 si 2 ( punctele astea ) pastreaza aerul acelor femei singure si suprarealiste care se desfasoara-n poezii scriind imagini imposibil-patetico-naspa. 3. strofa cu castanele e efectiv pasiva, nu spune nimic. contemplezi despre o chestie irationala, adica bine castanele au greutatea necesara pentru a nu zbura. si ? pe urma zici "dar asta nu le deranjeaza sfericitatea lor suprarealista". ce treaba are forma lor suprarealista cu faptul ca-s babane si grele si nu zboara ? asta-i un fel de exercitiu stanescian ratat. ar trebui sa existe o relatie de efect-cauza intre faptul ca-s grele si faptu ca-s sferic suprarealiste iar pe tine gandul asta te preseaza. dar partile astea 2 nu se influenteaza intre ele, so logica acestei strofe e de-a dreptul nula. 4. pionezele care-ti fixeaza pupilele pentru tine o fi o imagine expresiva la nivel estetic, de metafora, insa la nivel vizual e o imagine destul de groteasca as putea spune. mi-a placut in schimb ideea de culoare galbena. cred ca din ea ar putea iesi ceva bun. | |
= re | ștefan ciobanu [20.Oct.07 19:38] |
camelia, asa este. ploaia asta nu se opreste pe pamant. ai observat frumos. multumesc claudiu, cu multe din opiniile tale nu prea sunt de acord. adica nu sunt. cu altele insa o sa le iau in considerare. la versul castanele au greutatea necesara pentru a nu zbura, ma intrebi si? eu iti raspund /si asa mai departe/:) multumesc de trecere numai bine | |