| = o moarte confortabilă sau fluturele de ceață | Ela Victoria Luca [29.Dec.07 19:30] |
| nu știu de ce ai ales titlul acesta Ioana, nu dă bine deloc cu poezia, te cert, iată, chiar acum de sărbători. și mai ales că m-ai surprins/tensionat/intrigat cu aceste versuri care țâșnesc și străpung pânzele freatice ale cuvintelor, uimesc prin ieșirea din cocon a morții și prin intrarea în hibernare a vibrațiilor înalte; inserția de real rupe filmul imaginarului și te face să te trezești din hipnotic, urmărind firul ideatic, mai mult decât suprapunerile de planuri/imagini. și te invidiez pentru cum ai ales versurile despre cea mai confortabilă poziție în care să mori. așa pesemne că alegi să și trăiești, sau cel puțin așa este vorba din bătrâni: "cum îți alegi să trăiești, așa îți alegi să și mori". mulțumesc pentru plăcerea lecturii. Ela | |
| = "mă simt încolțită de toate atingerile uitate"... | ioana matei [29.Dec.07 21:49] |
| as putea sa manifest oarecari nedumeriri vis-a-vis de faptul ca un text cu un astfel de vers inauntru e la recomandate...dar... "dau peste o floare presată pe care e scris ceva" Sarbatori fericite, Ioana Geacar! | |
| = ... | Ecaterina Bargan [29.Dec.07 22:10] |
| simt încărcătura personală frumos poetizată, amprentele mai mult sau mai puțin adînci care însă trezesc amintiri, trecerea ireversibilă a timpului, insuportabilă (mie mi-o plăcut mult mai ales acea întoarcere a ceasului cu fața spre perete). trecerea fără liant din gînd în emoție, din emoție în simțire. și viceversa. în strofa de mijloc se simte libertatea. intri complet în joc, în spațiul tău pe care-l stăpînești perfect. descriptivul se lasă salvat de lejeritate și simplitate. finalul denotă cred calmul/echilibrul sufletesc care nu se sperie/nu se lasă dezechilibrat de simpla idee a morții. iar fluturele/zborul lui nu este decît respirația interioară. gravă sau deloc gravă. nici măcar nu contează. aprecieri pentru conținutul profund, sensibil, cursiv și subtitlul căruia i-ar fi stat mai bine în hăinuțe albastre. | |
| = poziții | Ioana Geacăr [30.Dec.07 01:06] |
| Ela, simpatică situație, ne-am comentat în același timp...! Eu îți mulțumesc pentru lectura atentă și recomandare! Ei, despre poziție de trăit acum, asta îmi place:de meditație! Știi tu bine. Ioana, trebuia să citești un pic mai departe"mă simt încolțită de toate atingerile uitate/pe obiectele din cameră" deci atingeri uitate(cu sensul:lăsate) pe obiectele din cameră Ecaterina, frumoasă fereastră mi-ai deschis în poem și mi-a plăcut să văd așa. N-am lăsat ca titlu "Remake" pentru că sunt stresată de mania alegerii titlurilor pentru poezii în altă limbă, mai ales în engleză. Stiu că remake e un termen tehnic internațional, n-ar fi fost păcat mare!și totuși...o să mă mai gîndesc la o eventuală alăturare. | |
| = acum, știu sigur | Tudor Negoescu [30.Dec.07 01:58] |
| ~`intru în pat și iar încerc cea mai confortabilă poziție în care să mor`` ioana, tu ai cumva niște mijloace sofisticate de urmărire la mare distanță? păi asta fac eu de vreo cîțiva ani. acum, după atîtea exerciții, știu sigur acum că voi fi un mort perfect... | |
| = citisem... | ioana matei [31.Dec.07 12:20] |
| de fapt voiam să spun că mi-a plăcut mult și că poemul tău e încărcat de trăire... | |
| = Ioana, Tudor | Ioana Geacăr [31.Dec.07 15:41] |
| Ioana, știu că spui mult în puține cuvinte, de data asta am fost prea grăbită, am înțeles superficial primul mesaj, mă iartă. La mulți ani! Tudor, așa e, am...! Fii cuminte și bucură-te de ce simți! Un an bun îți urez, cu sănătate și poezie! +La mulți ani! | |
| = renaștere... | ioana matei [03.Jan.08 15:19] |
| "mă studiez de deasupra" simt o legătură tainică între floarea presată și fluture...m-am bucurat să citesc un poem minunat, Ioana!...iar imaginea parcă-l "scrie" din nou prin culoare... | |
| = mic scenariu inainte de | Ioana Petcu [03.Jan.08 19:54] |
| mi-a amintit textul tau, ioana, draga prietena :) de un scenariu al unui scriitor neamt (daca nu ma insel contemporan cu brecht): cum se pregateste o femeie sa moara. ce face, care sunt miscarile ei obisnuite inante sa se urce in pat si sa inchida ochii pentru totdeauna. iar toate aceste gesturi banale capata o conotatie sacra: "s-arunc tot și jurnalul", "mă uit în mobil", "intru în pat și iar încerc cea mai/ confortabilă poziție/ în care să mor" e un recviem frumos, acest pa pa simplu ca si cum n-ar fi. bravo! | |
| = păi nu mai simt nimic... | Tudor Negoescu [03.Jan.08 20:28] |
| ``Fii cuminte și bucură-te de ce simți!`` Ce grijă, aproape maternă, ai tu de pierzătorii de profesie, dragă Ioana G... | |
| = Re | Ioana Geacăr [11.Jan.08 12:55] |
| Ioana M, e doar un colaj, bine ai revenit. Ioana P, mulțumesc, încerc să-mi țin teatralitatea sub patetic. Tudor, ce să fac, e deformație profesională. Mai încerc un sfat mai bun: dacă simți scrie, daca nu simți scrie! | |
| = Tudor, | Ioana Geacăr [11.Jan.08 14:48] |
| adică scrie și ce (cum) nu simți. Poezia nu înseamnă numai stare | |
| = mi-ar fi foarte greu să mimez... | Tudor Negoescu [13.Jan.08 01:13] |
| poate că ai dreptate, dar mi-ar fi foarte greu să mimez... oricum, mulțumesc pentru atenția ta specială! | |