| = :) | Alberto M. Popesco [18.Jan.08 11:00] |
| emil, scrii foarte bine de ceva timp. eu cred ca poate cel mai consistent de pe site. cu alte cuvinte, mi-a placut. f. amical, | |
| = alberto | emilian valeriu pal [18.Jan.08 12:07] |
| Multumesc de sinceritate. Ma mir ca a remarcat cineva. | |
| = De acord cu Alberto, Emilian scrie bine | Luminita Suse [18.Jan.08 17:05] |
| Alberto nu este singurul care a remarcat că Emilian scrie bine. Cred însă că e descurajant pentru mulți poezia aceasta la granița cu proza. Ce vreau să spun este că ne-am obișnuit cu ideea că poezia e scurtă și tot ce depășește o anumită mărime și densitate este proză, uitând de fir epic și alte construcții specifice. Sper să greșesc și să fie doar genul acela de admirație mută această lipsă de feed-back. Revenind la poezia lui Emilian, aș emarca două coordonate definitorii: luciditate și angajare. Poate ar mai fi o a treia, nu sunt foarte sigură, mai studiez, și-anume o luptă continuă de evadare din spațiul concentrațional al prozaicului, egocentrismului. O căutare a sinelui prin raportare la exterior. Altfel spus o pendulare continuă între prim plan și panoramare. Evadări repetate urmate de reveniri la contextul ideatic inițial. Așa îmi explic repetiții de versuri sau fragmente precum "totul a început bine" Mi-au plăcut în mod deosebit versurile: geamurile s-au aburit. și pentru asta am explicație. îmi place să cred că m-au vegheat peste noapte douzeci de jandarmi cu nasurile lipite de sticlă. lucrurile încep să mărșăluiască prin cameră într-o cadență îmbietoare. | |
| + poemul meu de azi | ioana negoescu [18.Jan.08 17:25] |
| nu există niciun dubiu, Emil scrie foarte bine, tot mai bine, uimitor de coagulat în jurul unor stări autentice. Emil construiește frumos și complex, asociază cotidianului ineditul, reușind să păstreze totul într-un cadru firesc, plăcut, accesibil. fără niciun dubiu, este poemul meu de azi. i. p.s. vine sfârșitul lumii ? | |
| = rezerve de suflet | Tudor Negoescu [19.Jan.08 03:12] |
| se pare că personajul tău dispune de imense rezerve strategice (eu le zic rezerve de suflet)... chiar dacă vine sfîrșitul lumii, cei din clădirea episcopiei n-ar trebui să apeleze la adăpostul antiatomic. ce exemplu ar mai da ei mulțimii de enoriași speriați?! | |
| = raspunsuri | emilian valeriu pal [19.Jan.08 10:01] |
| Luminita, onorat de analiza. In ceea ce priveste dimensiune poeziei, granita dintre poezie si proza, e posibil la un moment dat sa intervina acea idee ca poezia e scurta. Poate e dificila lectura la un moment dat, dar ma gindesc- in ceea ce priveste dimensiunile- la unele texte ale altor autori mult mai cunoscuti, texte cu dimensiuni asemanatoare care au fost apreciate ca poezii. Oricum, din punctul meu de vedere, cel mai bine ma imbraca aceasta constructie expansiva. Ioana, multumesc mult. In fiecare zi e sfirsitul lumii. Tudor, da, rezerve sufletesti. Ma bucura semnul tau. | |