| = "Să fie roșu, sec și rece..." | Amalia Cretu [01.Feb.08 21:31] |
| narațiune alertă, bazată pe o construție epică organizată inteligent în jurul unor întâmplări desprinse dintr-o realitate care atestă faptul că mediul rural este mult mai receptiv la schimabări decât ar fi fost de presupus, la o privire neatentă; sunt câteva personaje extrem de bine conturate în spațiul epic: poetul, profesorul, Săndel și, evident, Bicuță însuși; dar ceea ce atrage convinge și place în scrisul lui Liviu Nanu este modul în care acestea sunt atrase de nou, de modernitate modificându-și deprinderile, acțiunile și limbajul, cum să nu fiu uimită când Bicuță vorbește despre "Peugeot" în termeni (im)proprii psihologiei genetice a lui J. Piaget sau când...la un pahar de vodtcă...este abordată teoria lui S. Freud despre inconștient și...interpretarea viselor! toți cei din cîrciuma lui Bicuță, sunt "poeți"! partea din finalul povestirii mizează pe contrastul dintre un fapt oarecare de viață și absurdul unei existențe care gravitează în jurul unor detalii ce nu pot fi încă transformate în ținte majore pentru o comunitate umană eterogenă; aprecieri deosebite, amalia | |
| = "din cîte ne povestiși, nu prea te-ai adaptat" :) | silvia caloianu [01.Feb.08 22:20] |
| Am citit cu mare placere si chiar m-am distrat copios, ajunsa cu lectura pe aici: "Ieri am avut ședință la școală, ăia se tot lungeau la discuții, pînă le-am zis: „Hai, fraților, acasă, că școala nu e cîrciumă să stai toată ziua în ea”. Și așa i-am convins să terminăm, și am venit aici. Dă o votcă mare." Partea despre acei pesti cu fesuri cred ca aar trebui un pic scurtata. | |
| = Amalia, Silvia | Liviu Nanu [02.Feb.08 06:38] |
| Amalia, cuvintele tale mă onorează și totodată mă obligă să țin ștacheta sus. Mă rog, atît de sus cît îmi pot permite. Deși la un moment dat faci o confuzie, în sensul că nu e chiar "mediu rural" aici, unde se petrece acțiunea, ci o localitate care datează din 1300 și a fost un important tîrg de negustori, care, prin anii '35-'38 avea în jur de 40 de cîrciumi (mai multe decît azi). La răscruce de drumuri comerciale, aspect care l-a dezvoltat într-o perioadă (mai puțin acum). În proza aceasta, încerc și o altă abordare, introduc elemente noi, care sper să ajute în final. Mă bucur că ți-a plăcut. Silvia, am refăcut puțin acolo unde mi-ai sugerat, mulțumesc. | |
| = psihologica | Mihai-Athanasie Petrescu [03.Feb.08 10:14] |
| SA nu-l mai lasi pe Bicutza sa straga cu urechea, cine are nevoie de carciumaripsihologibunideduslapsihiatru? Si te mai rog ceva: nu mai incerca sa strici blazonul scolii (romanesti)! Ce daca nu-i carciuma, si la scoala se pot afla unele lucruri! CE vrei sa nu mai vina copiii la scoala? | |
| = sublimare metafizica | Valeriu Sofronie [04.Feb.08 11:01] |
| Liviu, ai o mana ferma, claritate si gust. Nu treci pe langa idei ci le "asimilezi", vorba elvetianului cu nume de masina...:))...le respita textul tau, sau mai bine spus, o realizeaza intr-un mod foarte natural eroii "carciumei"tale. Imi place nuvela ta. De data aceasta, momentul "Marelui Adevăr Absolut" te pune pe ganduri. Umorul subiacent actualizeaza un fel de trambulina care te arunca in Transcendenta. Pacat ca nimeni nu stie ce este cu acesta Mare Adevar si putin probabil ca va sti cineva vreodata, oricati "poeti", "profesori" sau cine mai stie cine l-ar tenta. Pana atunci insa, ramane o proza placuta, usor de citit care aminteste de bogatul filon national in care se asterne literatura ta. Felicitari si te asteptam cu alte "bauturi tari". Cu prietenie, Vali. | |
| = Mihai, Valeriu | Liviu Nanu [04.Feb.08 15:38] |
| Mihai, am înțeles. Cu Bicuță mai ușor, cu școala mai greu. Dar am să le transmit, stai liniștit. Onorat de prezență. Valeriu, mi-ai făcut o surpriză plăcută comentînd textul acesta. Din mai multe motive, unul dintre ele fiind acela că am niște legături de suflet cu orașul în care viețuiești. Tot un oraș de provimcie, prin urmare înțelegi bine atmosfera. | |
| = nu-i rau! | Nicoleta Hein-otelita [07.Feb.08 06:48] |
| Foarte comic! Sa stii ca ai simtul umorului. Un simt foarte finut aproape asa cum l-am simtit la Preda în "Cel mai iubit dintre pamînteni" mai ales în Vol. 3, partea a opta (despre vizita la bunici). Mai demult (cind eram mai mica)nici nu puteam percepe asemenea descrieri, scene sau observatii ca fiind comice, dar acum, cind mi-e atit de dor de asemenea scene, mi se par foarte hazlii si voiose!!!! | |
| = Nicoleta | Liviu Nanu [07.Feb.08 09:44] |
| Nicoleta, eu am încercat să împletesc în ciclul acesta de texte (și nu doar în ele), comicul cu tragicul. Comicul de situație și de limbaj, tragicul de toate felurile. Dacă am reușit îmi vor spune cititorii, așa cum ai făcut-o tu, aici. Semnalele sînt bune, sper ca și cartea, care va vedea lumina tiparului (he! ce șsblon, "lumina tiparului" :)) ) în cîteva zile, să se bucure de o audiență la fel de mare. Onorat de vizită și semn. | |
| = semn... | Petruț Pârvescu [07.Feb.08 09:55] |
| Liviu, cand naturalul gaseste forma, fondul naratiuni prinde viata. cred ca, in aceste conditii, existenta, sau nu, a oricarui demers romanesc, capata substanta si, mai ales, adevar!... retin:- N-am aflat, că vă spusei, m-am trezit. Adică m-am trezit de-adevăratelea, nu în vis. Acum încercam să repet figura, tocmai începusem să visez, numai că peștii ăia se inversaseră, peștele 1 avea fes albastru și peștele 2, fes roșu. De data asta îmi povesteau ceva despre AMA, dar încă n-am reușit să aflu ce înseamnă că m-ați trezit. Tot de-adevăratelea cu prietenie, | |
| = Petruț | Liviu Nanu [07.Feb.08 21:35] |
| Petruț, elementele de fabulos, de suprarealism, le-am introdus în "Bicuță" încă din episodul "Călătorie la capătul țării", care a fost publicată și într-o revistă culturală. Prin urmare, faptul că am "recidivat" nu e deloc întîmplător, textul a fost apreciat de cititori (și nu mă refer la cei de pe site). Onorat de prezență și semn, cînd ajung prin orașul tău, sper să ne vedem, am legături de suflet acolo. | |
| = mersic | Mona Furca [21.Feb.08 08:16] |
| Desi de curand inscrisa pe site il citesc pe Bicuta de ceva timp, cu drag si asteptare, asa ca tare as vrea sa mai aflu de el, iar daca a iesit cartea, pe unde si cum. | |