| = Felix... | Gelu Bogdan Marin [13.Apr.06 18:38] |
| ...dintr-un abur humuleștean o scriere nu prea ermetizată.Un aer masculinizat,ceva între Ion Creangă și Fănuș Neagu.Misterul persistă în eterna confruntare cu femeia... Mai trec. | |
| = ahhhh...!!! | Elena Toma [13.Apr.06 22:42] |
| ai învins fericirea? wow! și doar cu ochiul mic?! nu spune că te-a ajutat miaul cel ascuțit înfipt pe lună plină la rădăcini de pofte cântând cam fals minorul acord scris chiar pe note. ................. | |
| = flamanda pisica de pe acoperis | Florina Daniela Bordieanu [14.Apr.06 13:13] |
| iar iti faci iluzii, felixule. cine a mai auzit ca fericirea poate fi invinsa de altcvea decat de ea insasi:) d-aia nici nu traieste mult, parol. cat despre ochiul cel mic (ori cel din ceafa, ori cel pe care-mi fierb incetisor cafeaua cea de toate zilele), n-are, bietul, nici o sansa:) stai ca am deviat. textul de azi a rascolit amintiri veeeechi, vechi:), cel putin la debut, mi-a amintit de prichiciul sobei bunicii, vopsit cu var verde deschis, punea uneori niste oale de lut pe-acolo, alteori stateau atarnate in cuie siraguri lungi de ardei rosii, iuti. mai era in spatele sobei un loc unde ma jucam(si eu) cu mâțîle, era cald si intuneric pe jumatate si tare-mi mai placea sa ma ghemuiesc si sa-mi imaginez cum voi creste eu mare si voi scrie poezele (sic!:) ). glumesc. da da, pisicii aceia jinduiau dupa oalele cu lapte pus la prins, or fi fost strecurate si niste saruturi pe-acolo, habar nu am, dar pot intelege situatia in care se afla mâța ta. no, amu vine partea din poezie care ma "zapaceste" si spun asta pentru ca, de la sarutul-ispitei ma "trimete" spre cele sfinte, catre cele patruzeci de kilograme de sfinti (cu toata forma lor de luna plina) supusi intru totul vointei (Poftei) divine... linkul intre cele doua vine brusc, un soi de revelatie: pisicile de pe acoperisuri ajung mai lesne la dumnezeire:) zambesc. ia sa continui. ochiul cel mic (de pisic, evident) inchis incet-incet peste lume ne lasa ne-Fericiti, desi faptul ca somnul naste orice vrei in afara fericirii o stie toata lumea: din vise nu se traieste. incheiere? ce flamanda e mâța castitatii tale... | |
| = si completare (despre si fara majuscule) | Florina Daniela Bordieanu [14.Apr.06 13:27] |
| am uitat, evident, sa evidentiez si titlul instelat si majusculat:), k(ca) o (puzderie de) stele. relativ subtil, enigma destul de imbarligata, neuronii partial satisfacuti. ceva ceva totusi scartaie si nu-mi dau seama unde. (in text, in forma, la asta ma refer) il voi reciti si cu glasul tare, sa vaz daca m-oi dumiri. cu bine, | |
| = KOSTELE | Dana Mușat [14.Apr.06 14:16] |
| Haoleu, mă Costele, nu mai lăsa găleata aia cu balegă peste tot Taci, fă Mărie, aviara mea s-ar putea să te lase fără găurica născătoare cu castraveții din grădină am învins-o pe Marica. contra, contra. Titlul anunța ceva umoristic. Nu e, dar e bine scris. Mi-am permis eu ceva..dar din lipsă de inspirație nu a ieșit mare lucru. Intenția contează!:) Toate cele bune! | |
| = mate, canguri, kolibri | felix nicolau [14.Apr.06 23:31] |
| Florina, cred ca amintirile alea erau legate mai degraba de atelierul bunicii tale din partea mamei. Daca il citesti cu glas tare (Kostelul), inchide geamurile, caci nu se stie care va fi soarta ta. Mata castitatii s-a ingrasat subit. Numai cele bune. | |
| = pisici, kolibri si ferment activia | Florina Daniela Bordieanu [16.Apr.06 15:59] |
| nu era atelier, era bucatarie nu l-am mai citit cu glas tare ai grija la indigestia pisicii, e pacat de biata vietate scuze pentru vorba lunga-fara-rost din comentariul precedent. exces de zel. aceleasi "toate bune", | |
| = Soldatul de la Marathon | Miron Manega [16.Apr.06 20:04] |
| Felicitari pentru inrolare. Si pentru performanta audientei. Cand vei depasi "patruzeci de kilograme de lună plină", cu ochiul cel mare vei accepta, probabil, ca Fericirea e implacabila ca Moartea. Nu poate fi invinsa. Nu te intreaba cand vine si nu afli ca a fost decat dupa ce a plecat. "Am invins! a strigat si soldatul de la Marathon, in timp ce murea. La mai multe! | |