| = poezie fără cuvinte | Monica Manolachi [16.Apr.06 21:58] |
| "am simțit o poezie fără cuvinte" - aici am stăruit. îmi amintește de acele clipe din viață când pur și simplu nu e nevoie de cuvinte pentru a comunica... sau cel puțin așa pare. | |
| = Monica | Ela Victoria Luca [16.Apr.06 22:11] |
| E poezia din tot și din toate, cea care ne lasă simplu să îi simțim și rostim/scriem cuvintele. Ea există. Atât de mici suntem lângă ea. Da, un alt fel de comunicare, mult mai subtilă. Mulțumesc, ai văzut bine. | |
| = ploua, ploua | Andu Moldovean [16.Apr.06 22:38] |
| ...dar ce mai conteaza daca vine primavara? sau vara direct? mi-a placut poemul fara cuvinte, e o zicere fara de-zicere. pe drumul de costise ce duce la vaslui, bobadil | |
| = El Andu | Ela Victoria Luca [16.Apr.06 23:28] |
| În acel Vas Lui uneori îi las apă limpede, fire de lumină și cuvinte neinventate încă. Așa va ști timpul pe de alt rost, chiar dacă nu va veni aici și acum, ci în alt meridian al ființării. (am prins gluma ta, care să-mi alunge ploaia, dar eu nu am fost vreodată în vaslui și nu știu dacă voi ajunge viața asta. Despre ploaie mai spun: "cine să anunțe ploile dacă nu poezia?" - Paller, "Scrisoare domnului Holderlin") Ela | |
| = .... | Nicollé Pierre [16.Apr.06 23:34] |
| *astăzi am simțit o poezie fără cuvinte* superbă, atât... cu drag, Nicolle | |
| = clinamen exact ar fi zis epicur | felix nicolau [16.Apr.06 23:40] |
| excelent simtita nevoia deplasarii bruste cu acel "nu mai am fildes". Si in general poezia aceasta este mai concreta, mai vitala, poate doar inceputul si iesirea sunt putin moi. | |
| = sa nu uiti sa-i spui SPERANTEI "buna seara"... | cornel stefan ghica [16.Apr.06 23:42] |
| Sa nu uiti sa-i spui SPERANTEI „buna seara”… atat la-nceput, cat si la sfarsit. Cand am apucat sa-mi lepad pietrele de pe mine, am observat un munte ridicat intre numele meu si prenumele destinului meu geometric. Era un fel de a fi verb si consoana lovita cu dragoste… cu „dragostea noastra” in ploaia asta banala; pe de-o parte infern si in partea cealalta un rai pustiit cu iubire. M-am gandit ca o sa „sfarsim in camera de lumina”, amestecati cu tot felul de lacrimi. Am scris, chiar, ca „ne ascundem obositor de aproape”, dar literele mele nu au avut conturul necesar. Lumea s-a apucat de mine in sfarsit… sau, insfarsit, „unul de celalalt / fara a ne atinge” am dansat intre doua aripi si-i pasare… unul, ca un pamant invartindu-se gol, celalalt, „gresind meridianele asimetrice”, vopsindu-le cu desen de calcar. Cand am apucat sa ma odihnesc, obsedat de mersul talpilor mele libere, am vazut ca, totusi, „umblam desculti”… ca „alunecam in zig – zag”; inainte, inapoi si nu stim unde… „prin coloana vertebrala / a mortii”, sarbatorind zile onomastice si aniversand saruturi. Cand ceasul ar fi aratat singurul minut intarziat, am apucat de-am plecat „inaintea secundarului ca o naluca”, intorcandu-ma dupa mine, ca un trup negasindu-si trupul. Am purtat „urmele tale in jurul claviculei”, incercand sa ma orientez intr-o furtuna necolorata si imuna. Am adunat „praf din noi sa pot modela o alta fresca”, dar, fiind langa muntele lepadat, n-am apucat decat sa desenez doua statui si o mana lipsa… caci n-am mai avut fildes pentru fiecare obsesie trezita langa pietre. Cand am apucat sa visez, deja simteam „o poezie fara cuvinte” cum ma tragea „la capatul spiralei” si incepea sa ma imbratiseze cu tine. | |
| = time for answers | Ela Victoria Luca [17.Apr.06 00:01] |
| Nicolle, ce seci sunt cuvintele omenești uneori, ce departe de esențe mai suntem. Însă vin zile când poezia ne înlocuiește respirația cu ea însăși. Mulțam. Felix, începutul și finalul sunt soft (mai ude așa de la ploaie), intenționat, deși dacă stau bine să cumpănesc, ar merita modificate, chiar dacă nu o voi face acum, ci pentru o carte. :) Mulțam, rămâi cu acest spirit viu, aproape-mi. Ștefan, speranța este țărmul pe care îmi găsesc adăpostul, acea dragoste și acel vânt care îmi aduce omul mai aproape cu un poem, mai aproape cu o iubire, cu un timp nedefinit, cu un cerc de lumină sau o întâmplare de dincolo de sensuri. M-am întors după mine, dând timpului alt trup, mâinile mi-au rămas cumva în altă secundă, buzele au adus ploaia în vers. Nu mai am fildeș, l-am lăsat acolo, între spirale, l-am dăruit spre a fi. păstrez esența fildeșului, singurul meu vis, din camera de lumină. :) Mulțumesc pentru oglindire. Te rog postează pe pagina ta aceste dialoguri cu mine, la "personale". Merită. Ela | |
| = Ela | MA [17.Apr.06 00:28] |
| "nu mai am fildeș" Eu doar citesc... alte înterpretări(comentarii) pot strica emoția interioară. MA | |
| = MA | Ela Victoria Luca [17.Apr.06 00:59] |
| acel nu mai am fildeș este o trecere spre esența subtilă a fildeșului. :) mulțumesc. Ela | |
| = fildes | florin caragiu [17.Apr.06 07:59] |
| Fildesul poate fi puritatea insuflarii poetice ascunsa in abisul fiintei. Drumul de regasire a ei: o trecere de la cuvantul-sens la cuvantul-persoana. Un suis prin coborare pana in punctul unde se developeaza misterul mortii. O recreare a chipului din colbul urmelor iubirii, din praful culorilor ei topite pe paleta starii de prezenta. Poezia ta are... fildes... :) Florin | |
| = Florin | Ela Victoria Luca [17.Apr.06 09:29] |
| Mulțumesc, ai perceput bine, eu nu mai am fildeșul, fiindcă sunt fildeș, cel puțin în esența mea poetică. Ela | |
| = ... | daniel d marin [17.Apr.06 09:33] |
| http://www.agonia.ro/index.php/poetry/78413/index.html | |
| = Daniel, Mariana | Ela Victoria Luca [17.Apr.06 09:37] |
| Daniel, da, știu poezie aceea. Aici este altceva. Este după o zi întreagă de poezie. În toate sensurile cuvântului. Mulțam. Mariana, DOAR titlul este în engleză, am respectat regulile, NU AM SCRIS ÎN LIMBA ENGLEZÃ TEXTUL. Atenție la adresare. Și firește că ORICE poezie poate suferi prelucrare, a ORICÃRUI autor. Repet, atenție la adresare, eu nu ți-am scris niciodată pe acest ton. Mulțumesc, Ela | |
| = re | Ela Victoria Luca [17.Apr.06 09:41] |
| Daniel, revin pentru a-ți spune că titlul poeziei este dat în urma unui dialog cu un prieten bun, poet, care mi-a spus de cel puțin 3 ori: "avem timp pentru toate". :) Confidențialitatea o păstrez. | |
| = întâlnire în alb | daniel d marin [17.Apr.06 11:25] |
| eu am făcut trimiterea pentru că duminică eu nu am fost acolo unde m-ați văzut că sunt, ci altundeva, iar acolo, altundeva, am avut timp, și am avut timp să văd că oamenii sunt frumoși dacă îi privești așa cum sunt și că e frumos să-i privești așa cum sunt, am avut timp să mă uit bine în jur, să vă întâlnesc pe toți cei care mi-ați vorbit, să o aud pe Silvia, să te aud pe tine, să te văd în poeme, în cartea pe care mi-ai scris, am lăsat deoparte tot ceea ce credeam că-mi place și că nu-mi place, am putut face asta, am văzut întâlnire, am văzut dragoste, te-am văzut pe tine și pe ceilalți | |
| = Daniel, mulțumesc | Ela Victoria Luca [17.Apr.06 11:29] |
| Cred că în rândurile de mai sus ai lăsat în filigran ce înseamnă esențial pentru mine adevărul, din dragoste, din Întâlnire, din Oameni, din Poezie. Recunoștința mea și mă bucur să întâlnesc astăzi oameni ca tine. Ela | |
| = Pe mine... | Ela Solan [17.Apr.06 12:44] |
| ...ma amuza exprimari de genul 'poezia mai trebuie prelucrata'... de ce? ca sa corespunda criteriilor mele de judecata? Cand fac o astfel de afirmatie, este clar, referentialul sunt eu si nu cred ca este corect. Daca observatiile sun punctuale, clare, explicite, atunci da, un comentariu pertinent se poate lua in considerare. Este ceva in pomele Danielei, o melodicitate aparte caracteristica numai ei si chiar daca din punct de vedere literar unele sunt mai valoroase, altele mai putin (chiar nu ma pricep la critica literara), nu pot sa nu admir frumoasele imagini create... "plec înaintea secundarului ca o nălucă port urmele tale în jurul claviculei adun praf din noi să pot modela o altă frescă" Elsa | |
| = Ela... | Gelu Bogdan Marin [17.Apr.06 13:20] |
| Am citit de cîteva ori și mai meditez și acum. Fără cuvinte. Normal că mai trec... am motivele mele. | |
| = răspunsurile în timp | Ela Victoria Luca [17.Apr.06 14:09] |
| Mariana, nu trimiterile la prelucrare m-au deranjat, fiindcă asta înțeleg foarte bine, ci referirile la încălcarea regulilor, aici era nedreptatea, la ea am luat atitudine. Mulțumesc pentru aprecieri, îmi asum suișurile și coborâșurile în viață și creație. Și știu ce este amarul cu toate dozele incluse. Ela, eu sunt de acord că orice autor, chiar și cei mai cunoscuți scriitori ai timpurilor, au prelucrat continuu, interior, creațiile, au simțit chin sau strădanie în travaliul creator, e firesc. Nimic nu se face doar respirând simplu. :) Da, e o anume melodicitate, nu pot altfel. Și acea strofă marcată de tine are un plus de imagistică, de figurabil. Mulțam. Gelu, mulțam pentru re-citire. Știu că reverberează și deschide noi cercuri, tu te inspiri din tot ceea ce te atinge interior. Ela | |
| = Ela Victoria Luca. | Liviu Ioan Copos [17.Apr.06 14:28] |
| Doamna Ela! După somația pe care mi-ați trimis-o pe un ton atât de imperativ(justificată se pare, având în vedere mai ales bunul simț și după aceea... "uzanța"), credeam că sunteți un cerber cu chip hidos, sau cel puțin o vrăjitoare cu nas coroiat din basmele copilăriei. Surpriză totală!-am descoperit o poză plăcută, artistică chiar, cu tentă clară de pictură romantică, și un chip care- mi contraziceau total viziunile. V-am citit câteva poezii. Sunteți frumoasă în metaforă (asta este expresia care mi-a trecut prin minte...ca cea mai potrivită!)-sper să nu supăr!-"greșind meridiane asimetrice", "la capătul spiralei unde începe îmbrățișarea ta". Cu permisiunea dumneavoastră, voi "purta urmele tale în jurul claviculei". Cu stimă, un admirator întrutotul! | |
| = Daniela... | Ela Solan [17.Apr.06 14:32] |
| ...sunt de acord cu tine, eu am vrut sa spun ca o simpla afirmatie de genul 'poezia mai trebuie prelucrata' nu este altceva decat o luare de pozitie, usurel aroganta, fata de autor si nu se poate constitui intr-un comentariu la text. Daca acesta este un atelier literar atunci comentariile sunt necesare dar ele trebuie sa fie pe text si pertinente. Elsa | |
| = just myself and you | Ela Victoria Luca [17.Apr.06 14:39] |
| Liviu Ioan, uneori atitudinea mea calm-fermă este percepută ca somație, deși eu las numai simple atenționări, imperativul fiind rugămintea, pentru că 18.000 de membrii din acre foarte mulți activi zilnic necesită tonalități diverse. :) Nu m-ați supărat deloc, mă bucur că ceea ce ați descoperit este în acord cu simțul dvs. poetic, credeți-mă că în atelierul meu de creație sunt și multe resturi. :) Elsa, am înțeles bine și ai dreptate. Era în răspunsul meu implicit acordul meu. Te poți semna și Ela, nu mă perturbă. :) Și fiindcă ai semnat Elsa, îți semnalez o carte" "Nu te mișca", Margaret Mazzantini, în caz că nu ai citit-o deja. Mulțam de revenire, te mai aștept. :) Ela | |
| = E timp destul pentru toate | mariana fulger [17.Apr.06 17:32] |
| dragostea noastră e ca ploaia aceasta banală sfârșim în crâmpeie de lumină ne ascundem tânguitor de repede unul de celălalt fără a ne atinge greșind meridiane asimetrice umblăm desculți, alunecăm în zigzag prin coloana vertebrală a morții pășesc înaintea secundarului - nălucă în jurul claviculei simt urmele degetelor tale ajunsă la jumătate de timp adun praf din noi să dau formă unei alte fresce nu mai am fildeș poezia de astăzi n-are cuvinte sunt la capătul spiralei de aici începe îmbrățișarea | |
| = Mulțumesc, Mariana, rămân la mine | Ela Victoria Luca [17.Apr.06 17:41] |
| Rămâne poezia mea, așa cum am scris-o: camera de lumină are un rost, crâmpeie foloseam la 16 ani; tânguitor de repede nu este ceea ce am simțit, nu e tânguire aici, și deloc repede; ca o nălucă, e comparația importantă; urmele tale, nu ale degetelor tale; nu e vorba de nicio jumătate de timp, ci de alt timp; modelarea e mai bine ales decât "a da formă"; nu îmi place deloc "altei fresce", de aceea am ales "o altă frescă"; iar versulrile: "astăzi am simțit o poezie fără cuvinte la capătul spiralei" - îndeosebi acel "astăzi am simțit o poezie fără cuvinte", este de neșters. Prin urmare, eu am lucrat în mine poezia mea, așa cum am simțit/gândit/trăit eu. Apreciez strădania, însă nu pot modela altfel. Fiindcă este deja. Ela | |