| = gauguin | Andrei Trocea [19.May.08 17:08] |
| gauguin are o pictura care se numeste "Cine suntem, de unde venim, incotro mergem?", in care prin intermediul unor bastinase exprima toate marile etape ale vietii. interesant e ca el incepe cu o femeie batrana, aproape identificata cu moartea si sfarseste in dreapta cu un copil, daca imi amintesc bine. asa si aici, intotdeauna o mama este si o fetita si invers. cel mai mult imi plac micile scene de zi cu zi culese din copilarie, strecurate gingas in curgerea textului. andrei | |
| = Tama | ionela chiru [19.May.08 20:55] |
| e un text ingenuu din care răzbate o undă de tristețe subliniată de negrul acelei funde... interesant cum ai ales să faci din versul "a trebuit să pierd o oră pentru a găsi acest început" un soi de linie de demarcație între cele două strofe, între diurn și nocturn. mai citim, prietenos, un bard pletos. | |
| = funda neagră | Silvia Bitere [20.May.08 14:26] |
| Copilul cu funda neagră este partea întunecată din noi. Copilul trist din timp. Child in time. Frumos cum ai descris tristețea interioară redată prin "mama" ca simbol a tot ce naște; copilul ca întregire a femeii; zi și noapte, tristețe-bucurie, căutări, freamăt și existență. Plăcut. | |
| = RE Andrei, Ionela | Tamara Zub [20.May.08 14:34] |
| Andrei, transformarea mamei în copil și invers e unul din cele mai misterioase și tragice procese care i se întâmplă unei femei și care oferă un spectacol teribil, uneori gingaș, ochiului de poet. Ionela, aici am încercat să camuflez coșmarul despre cum mamele bătrâne visează în fiecare noapte că își pierd copiii și desprefaptul că pentru o mamă omul matur pe care l-a născut este pe veci un copil. E o sfășiere aici. Vă mulțumesc frumos pentru ecouri. Cu drag, tama | |