| = te-au depășit urmele tale | Iakab Cornelia Claudia [08.Jul.08 22:25] |
| cand propria viata merge mai departe fara tine, adica partea autocunoscatoare, deoarece esti coplesit de ce ai vazut, inseamna ca esti invins, ai pierdut miracolul. solutia e sa cunosti ceea ce ai vazut, poate gasesti si ceea ce nu te doboara pentru ca nu poate sau nu incearca. eu am mers mai departe de finalul poemului tau pentru ca asa mi-e mie caracteristic. alaturi de lacrimi sa adaug o mangaiere. de cele mai multe ori mangaierile mele imi par mie un balast care ma tine in urma mea. pentru ca eu tin pasul cu mine cand vreau sa ma protejez, sa ma razbun, sa inving. cum o sa renunt la a cauta calea ce ma indeparteaza de cacao si o sa devin sentimentala cu cine nu trebuie cum o sa recit poemul tau amar. atat cat o sa imi amintesc: el zicea ca e infernal in infern, stiam sau nu? | |
| = Emilian, | Silvia Bitere [09.Jul.08 09:25] |
| îmi place cum pornești la drum mereu. Să presupunem acela. Adică ce sens are dacă o dai în bară cu poemul când tu pornești de la o axiomă? Am citit toate textele tale cu mare interes. Scrii foarte bine. Comentarii de genul gerunziul nu ți se potrivește, ar merge un mai mult ca perfect, după părerea mea nu-și au sensul în rândul unui cititor ascultător. (ca ex. nu că s-ar lega de textul prezent.) Trebuie să spui dacă ți-a plăcut sau nu. Dacă ai un zvâc în partea stângă, dacă te-a trăznit ceva din senin, fără să spui de două ori plici. Atunci ai reușit să transmiți acel ceva care nici nu are importanță de unde vine și încotro merge. Asta înseamnă să scrii bine:) Cu respect, S-Via | |