| = parere | Enache Ionut Laurentiu [01.May.06 18:04] |
| într-o zi am aflat adevărul. nu există așteptare. ci doar o constanta balanta intre viitor si trecut.. exista asteptare.. asteptarea este sinonim cu prezentul, care este sinonim cu eternitatea ... ai cateva versuri care m-au atins in mod deosebit, de o tristete adanca.. e clar .. Pasarea Curcubeu e personaj negativ .. Ionut. | |
| = parere | Chitoveanu Victoria [01.May.06 19:03] |
| ,,Intr-o zi am aflat adevarul nu exista asteptare" este un vers special. Mi-a facut placere sa citesc poemul. Succes! | |
| = dedicatie | emilian valeriu pal [01.May.06 19:09] |
| "mama e tot mai mica. e deja cit o saminta neagra. mi-e teama c-o va inghiti Pasarea curcubeu abia atunci isi va pierde doliul si va fi iarasi iubita tatalui meu". Superb. Penultima strofa parca mi-ar fi dedicata. Drag, Emil | |
| = ioana | alexandru cosmescu [01.May.06 19:20] |
| textele tale ma seduc si-mi place sa tac dupa ce le citesc... o tacere de un tip special, dupa care urmeaza o incercare de dialog cu ele, un dialog care-mi pare ca se produce si care-mi place enorm... 'nu mai scriu despre mine. scriu despre o prelungire călătoare a mea' prelungirea asta trecatoare poate fi textul insusi... sau privirea care il naste... 'într-o zi mi-a spus adevărul că nu există nicio stație. gările aleargă împreună cu noi dar ajung cu puțin înaintea noastră și ne pregătesc despărțirile' imaginea asta imi place enorm... 'într-o zi am aflat adevărul. nu există așteptare' asteptarea si uitarea sunt singurele lucruri in care mai cred. versul tau parca mi-ar spune ca a murit mos craciun:) si incep sa ma simt matur... | |
| = mamele | luana zosmer [01.May.06 19:55] |
| Intr-adevar mamele se fac tot mai mici, puncte albe sau negre, e trist dar au trecut saracele prin atitea statii ca trebuie intelese, vor sa-si mai odihneasca oasele obosite stringindu-le-n ele insile.Cit despre noi...asteptam mereu ceva ce ne asteapta... | |
| = lighioana dinlauntrul fiecaruia | Florina Daniela Bordieanu [01.May.06 21:02] |
| ciudat, dar lighioana ta e invelita intr-o blanita moale moale. iti vine s-o atingi, desi ii banuiesti coltii. iti vine s-o atingi, desi ii vezi sclipirea ochilor. si totusi intr-o zi o faci si afli adevarul prea tarziu pentru a ramane dintr-un canin ii curge un strop din tine plecand ramai linia aceea e inca departe | |
| = diverse | ioana cheregi crișan [01.May.06 22:38] |
| Ionuț, nu știu dacă Pasărea Curcubeu e personajul negativ. nu știu nici dacă moartea e personaj negativ sau pozitiv. nici măcar nu știu dacă ea există. Victoria, mulțumesc mult! Emil, da :) strofa aceea îți este dedicată. de fapt poemele tale au fost sursa de inspirație. mă bucur că ai sesizat. Alexandru, așa e. asta am simțit și eu când am aflat că nu există așteptare. dar cred că există Moș Crăciun :) Luana, mama redevine sămânță și asta mă sperie. și eu sunt mama cuiva... Florina, despre lighioana asta am vorbit și voi mai povesti un timp. uneori mă mușcă de suflet, mă îmbracă în pielea ei animală, urlă cu mine cu tot...de-astea face ea. :) | |
| = prapastia dintre lighioana si pasare | felix nicolau [02.May.06 21:47] |
| o poezie si moderna si eleganta. E o performanta. Nu stiu daca e foarte fericita repetitia "intr-o zi". | |
| = Felix Nicolau, | ioana cheregi crișan [03.May.06 16:05] |
| mă bucură mult vizita și comentariul tău. cât privește repetiția în cauză, ea s-a produs dintr-un reflex atavic al repetărilor în poezia declamativă, cred...:) | |