| = Carmen | Cornel Ștefan Ghica [04.Oct.08 11:48] |
| o poezie (prea) îngrămădită, greu de citit/urmărit, cu multe încrengături-planuri. bănuiesc că ai vrut să te joci în oglinzi, ai încercat să dinamizezi un spațiu închis și strâmt. în opinia mea, acest text ar putea avea (un mare) potențial dacă: 1. l-ai despărții în strofe (multe) 2. ai scoate la paranteze 3. ai (mai) renunța la (prea) obsesivu' cuvânt "oglinzi". am remarcat, în mod deosebit, "mă descotorosesc în grabă și de blugi și de pantofii obosiți de lumină / și dansez … / îmi poruncesc să dansez până te voi scoate din oglinzi" și "tai cuvinte din carnea mea deformată / și pun etichetă cu sângele femeii pierdute în mine". frumos. cu stimă, Cornel Ghica | |
| = Cornel Ghica, ai dreptate ... | carmen nicoara [04.Oct.08 20:08] |
| a ieșit o îngrămădire de tip coktail molotov. mă jucam de fapt cu oglinzile (nu în ele) și am vrut să liricizez o pagină de jurnal. multitidinea planurilor nu este decât un pahar de gânduri ce se revarsă și deformează realitatea, un spațiu întradevăr mult prea mic. inițial mă gândisem și eu la o formă cu versuri mai scurte și multe strofe dar m-a acaparat fizionomia jurnalului. voi încerca schimbarea să vedem ce iese... mulțumesc de trecere, de citire și de "călăuzire" și te mai aștept pe pagina mea. cu recunoștiință, cn | |