= morala toata | angela spinei [30.Oct.08 08:09] |
să știi că stau în umbra ta subțire de copil napolitan dar ma pot intoarce si pleca iti voi arunca cerceafurile sleite de superficialitate si voi dansa cu prietenie angela | |
= angela dragă | Adela Setti [30.Oct.08 09:46] |
de ce strici? :) cu prietenie, Adela | |
= uf Adela | angela spinei [30.Oct.08 11:18] |
vezi morala 1 a ta e :) cu prietenie as | |
= da e drept, dar | Adela Setti [30.Oct.08 14:01] |
sleite de superficialitate nu rimează cu nimic iar inn numai superficială nu e. | |
= ok | angela spinei [30.Oct.08 16:18] |
vad ca te-am suparat. de aceea zic altfel Adela, superficialitatea poate fi sleita daca se intampla strofa 1 daca cineva nu poate vedea lumina din ochii altuia de fapt ceea ce am vrut eu sa spun si probabil ca nu am reusit (eh, limbajul acesta verbalo-virtual lipsit de gesturi) este ca mi-a placut ce ai scris ca am resimtit pe mine asta si morala pe care am adaugat-o este doar a mea ca pot aluneca sub glezne dar ma ridic si merg mai departe asta am inteles io, un umil cititor al tau daca un comentariu presupune doar mi-a placut aceasta metafora sau acest gand, ei bine imi permit insa sa incerc sa inteleg ce se intampla in poezia celuilalt cu respect angela | |
= foarte fumos!!! | Anca Beidac [05.Nov.08 11:31] |
eu nu am nimic de adaugat la poezie, cum vazui ca facu o predecesoare 'comentatoare'. cred ca poeziile le simtim fiecare intr-un anume fel, personal, si acesta n-ar trebui sa interfereze niciodata cu felul, la fel de personal, al altcuiva, chiar daca el/ea se crede/este un poet/scriitor muuuult mai valoros (si zic asta pentru ca si mie mi s-a intamplat sa mi se modifice, de catre cineva drag, la vremea aceea, o poezie; si asa s-a nascut din poezia cu Life is Go-o-d, poezia cu Life is Go-o-d 2, si mai zic ca, desi mi-a placut tare a doua varianta, imbunatatita, la care 'lucrase' acel cineva drag atunci, as fi preferat s-o lase asa, pentru ca prima era exact ce simtisem eu, iar a lui nu era la fel.) la fel mai cred, si am ajuns de ceva vreme la concluzia asta, ca orice artist, fie el scriitor, pictor, muzician, sculptor, actor, regizor etc, lista poate continua foarte mult, si nu e cazul, este, de fapt, un intermediar intre Dumnezeu si restul omenirii. si ca Dumnezeu ne da, la cativa dintre noi, mai multa sau mai putina inspiratie divina, ca s-o asezam in scrieri, sau cantece sau sculpturi sau altceva, s-o impartasim celorlalti oameni, ca sa fie lumea mai frumoasa. si pentru acest motiv, orice contributie, oricat de valoroasa, a altui 'intermediar' nu poate face decat sa 'strice' samburele divinitatii pe care l-am primit odata cu poezia scria, muzicile compuse ori picturile pictate. ca sa zic, totusi, si strict despre poezie, adela draga, mi-a placut, dintru inceput, foarte mult, titlul (nu am timp sa citesc cat vreau, de aceea titlul unei scrieri imi pare foarte important, te poate convinge sa te opresti au ba la textul respectiv), si mi-a placut muuuult mai tare textul. si cu copilul napolitan, si cu cearsaful murdar de nesomn. si mai zic doar atat, plagiind putin din lorelei (cine stie scrisorile lui lorelei catre catul bogadn o sa priceapa, cine nu, oricum nu conteaza), ca numai cine n-a simtit o noapte zvarcolita de nesomn nu intelege cum si cat de tare se poate murdari in cearsaf pana la dimineata in care te simti innebunit de insomnie... | |