| = Carmen | Cornel Ștefan Ghica [12.Nov.08 08:36] |
| ultimele trei strofe merită o atenție deosebită. sunt strofe bine-legate, creioante dintr-o/într-o "dragostea (ce) se revarsă în sens unic". deși cam mult "zid" într-aceste ultime tablouri-mesaj ("zidurile scrijelite", "mă dezbrac de ziduri"), am regăsit (ușor ascunsă) o frumusețe aparte. deosebit mi s-o părut și "sângele maur". păcat, însă, că restu' arhitecturii nu se ridică la nivelul acestor ultime strofe. frumos. cu stimă, Cornel Ghica | |
| = suflete uitate | Doru Dorian David [12.Nov.08 16:01] |
| Un poem reusit care haladuieste in mine si-l port pe limba.... Felicitari si ganduri bune! "dragostea se revarsă în sens unic din desuuri violete în paharul translucid inima își zbate aripile de fereastră până la zidurile scrijelite cu sânge maur de mâini subțiate artificial pline de o tristețe sigură pe sine mă dezbrac de ziduri doar degetele înroșite le ascund sub pernă ia tot ce poți din mine înainte să mă hărțuiască noaptea cu amprentele tale" Am fugit! | |
| = re cornel , 3D | carmen nicoara [12.Nov.08 22:34] |
| cornel mulțumesc o să schimb al doilea zid în piatră poate mai scap de obsesie restul arhitecturii e mai mult o introducere e zgomotul de fond mulțam de trecere și de comm 3d văd că și ție ți-a plăcut tot ultima parte asta îmi dă de gândit deja sunteți doi voi reveni asupra poemului să nu mai fugi merci de apreciere și semn și ca să vă faceți o idee vizuală http://lemondegala.blog4ever.com/blog/lirarticle-257534-1039165.html | |