| = Eu, cu levierul... | Rodean Stefan-Cornel [25.Jan.09 13:49] |
| Dar, dacă-editoru-aș fi eu - Cu levierul în dotare - Te-asigur, ți-ar fi mult mai greu Și te-ar Rodea-n căpșor mai tare! Foarte bun textul, scris de un practician al versificației și, citindu-l, mă "Rodea-n creieraș" curiozitatea de a vedea cum o să susții exemplele din punct de vedere științific (sintactic, stilistic, semantic, prozodic ș.a.m.d.), dar, nu-i bai, sunt alții pentru asemenea treburi, care, vorba ta, când se-apucă de-analiză, muza bagă cuie-n priză... Mulțumesc pentru calambur, să știi că îl rețin, alături de cel pe care l-am primit recent de la un mare maestru al calamburului, Eugen Deutsch. Felicitări și succes mai departe! Cornel | |
| = Un exemplu de concizie | Dan Norea [25.Jan.09 14:13] |
| Domnule Abel, textul dvs mi se pare cât se poate de util, îl recomand tuturor epigramiștilor ! În privința editorilor, ținta reală a textului, vă recomand răbdare și consecvență. Consecvență, evident, nu în mânuirea levierului, ci în postarea unor texte de valoare, așa cum ați făcut-o și până acum. Felicitări și succes ! | |
| = De fapt, e revolta contra sabotarii unor texte | florian abel [25.Jan.09 19:07] |
| Multumesc, Cornel si Dan, ideea cu levierul mi-a fost generata de sentimentele ce le am pentru editorul pe care nu il pot banui decat de o usoara inclinatie spre sabotaj. Si nu este vorba despre plasarea la Atelier a textului meu "oda agonistilor", ci de modul in care s-a facut aceasta incadrare. Postat dimineata, a intrat in atelier dupa miezul noptii iar la ora 5,oo dimineata, trecuse deja in subsol, la cele vesnice, astfel ca nu mai poate fi citit decat de cei care intra pe pagina mea. Asta, prin comparatie cu un text slab al meu, de care nu eram multumit, si care a stat trei zile pe partea vizibila, toate textele postate de ceilalti fiind postate dedesubtul textului meu. Din acest motiv mi s-a accentuat sindromul de mania persecutiei pe care l-am capatat cu succes in aceasta agonie si mi s-a intarit convingerea ca exista un, sa zicem, om printre editori care nu ma iubeste. Cunoscandu-ma bine pe insumi, il inteleg perfect. Cu stima, in pofida crizei, F Abel | |
| = Laș | Gârda Petru Ioan [26.Jan.09 01:09] |
| Poți merge mai departe și să reduci la patru semne: „L-aș” Cu titlul „Editor” Sau la trei: „Laș” cu același titlu. Orice trecător prin Atelier ar înțelege cel puțin atâta cât ai cuprins în prima variantă. Că nu ți-ar folosi la nimic, ci dimpotrivă, este altă... epigramă. Spre binele meu, sper să nu coboare în acest subsol... Am și eu lașitatea mea, ca tot omu'. | |
| = Sine ira et studio | florian abel [26.Jan.09 06:23] |
| Am observat, Petru, ca sunt adevarate muze, eu am scris un mare teanc dedicat unora (unuia) dintre ei, pe care insa nu le voi da tiparului intrucat viata mi se pare, inca, frumoasa. Dar pot exemplifica aici cu o sarja la o epigrama in care se punea problema numararii poetilor: Sa numaram poeti - e-un post ingrat Si, daca te-angajezi, nu ai decat; Dar cred c-ar fi mai simplu de aflat Cati editori as strange eu de gat. Vorbind serios, in mai multe randuri s-a afirmat ca epigrame f bune sunt trimise la atelier din necunoastere. Eu nu pot crede ca un om care are experienta scrisului atat de vasta incat sa ajunga la statutul de editor (chiar daca nu are din nastere simtul umorului) nu poate intelege o epigrama si nu ar pricepe daca sunt probleme de prozodie. Ba eu cred ca se pricepe foarte bine, si faptul ca uneori apare pe prima pagina una sau mai multe epigrame slabe(chiar ieri sau alaltaieri erau introduse la foarte mica distanta una dupa alta doua astfel de creatii de tot rasul ale unei doamne extrem de slab inzestrata de mama scriitura la capitolul epirama) demonstreaza ca cineva incearca sa puna epigrama intr-o lumina cat mai defavorabila. Oricat de necunoscator ai fi, nu se poate sa nu observi valoarea sau imperfectiunile unui text atat de micut ca intindere. Si, apropo, merge o varianta si mai scurta: "u!" Cu stima, pe raspunderea mea, F Abel | |