Comentariile membrilor:

=  În doar câteva cuvinte	Rodean Stefan-Cornel [12.Mar.09 08:28]
Excepțional text, în opinia mea! În doar câteva cuvinte, autorul ne îndeamnă să medităm, alături de el, asupra unor probleme fundamentale de viață, de prietenie, de comunicare, de psihologie, de sociologie și filozofie! Și, în plus, totul într-o manieră, într-un stil pe care numai un poet de talia lui Călin Sămătghițan o poate face ("ce fel de inimă poartă o poetă în piept"; "săpături prin psihologia unor personaje fictive"; "acompaniată de zborul unui stol de porumbei"; "strângând înțelegător din ochi" ș.a.m.d.). Surprinzător și dezarmant de simplu, fără intenția de a șoca, fără gândul de a ieși cu ceva în evidență, dar cu atâta sensibilitate! Felicitări autorului și celei care i-a inspirat aceste rânduri! Cornel Rodean
=  firimitură dintr-o clipă de viață...	Teodor Dume [12.Mar.09 09:55]
rânduri de suflet cum numai domnul călin sămărghițan știe să le dăruiască celor însetați de frumos mă bucur c-am avut plăcerea, prin această prezentare, să văd un mănunchi de scriitori la masa frumosului. Oameni de Oameni cu suflet * Corina-Gina Papouis, *Călin Sămărghițan, *Dan Herciu, doar trei nume cu rezonanță, din marea familie a literaturii române pe care le respect și le voi respecta prin ceea ce sunt (pentru mine: căldură-suflet-echilibru, pe acest site) scuzați-mi intervenția, domnule călin, dar era singurul mod prin care să-mi exprim mulțumirea de suflet. cu sinceritate, teodor dume,
=  :)	Carmen-Manuela Macelaru [12.Mar.09 10:42]
Unde începe și până unde ține o prietenie? mi-a placut cum ai inceput, si ce se intampla de fapt la Sibiu. sunt oamneii care iti sunt prieteni fara sa stii. cred ca e cel mai nobil gest, sa fii prietenul cuiva si sa nu stie. mcm
=  She was here	Călin Sămărghițan [13.Mar.09 00:10]
Domnii mei, domnișoară, sunt foarte plăcut surprins de reacția dumneavoastră. Eu am scris aici o personală pentru că simțeam nevoia imperioasă de a spune ceva, fără să mă aștept la absolut nici o reacție. Și pentru că ceva chiar se întâmplase: era acolo, momentul acela, îl simți fără să poți să-l numești, noi nu am făcut decât să-l lăsăm să... fie. Vă mulțumesc.
=  "She was here"...	ioana matei [13.Mar.09 04:58]
dar asta pare sa fie ...chiar o minune!...ce frumos!!!
=  despre prietenie și oamenii rari	angela furtuna [13.Mar.09 09:10]
Interesantă meditație. Prietenia este legată de varii teme ce țin de omenescul care diminuează în om și care e astăzi subsituit de psiho-cutume antropo-tehnice. Căci în zilele din urma, mai degrabă ești în siguranță în preajma câinelui de companie sau a unei cărți, în niciun caz în preajma unui om... Capacitatea de a fi constant și fidel sieși, aptitudinea de a iubi valorile pe care le regăsești într-un om (poate un pic idealist, dar cu atât mai bine), capacitatea de a fi generos și de a admira: acestea sunt trăsături de personalitate de la care un om poate construi sentimente de prietenie profunde, durabile și autentice. Omul actual, însă, se bizuie pe coordonate modificate. El răspunde mai ales comenzilor urgenței, ale clipei, ale orientării rapide în jungla multiculturală(ea nu este raiul, oricat de mult au dorit-o teoreticienii, și nici o rezervație de îngeri)și economică, unde prietenia nu se marketează ca virtute, ci ca slăbiciune. Mulțumesc pentru această descoperire, Călin Sămărghițan: oamenii care meditează la prietenie și laudă prietenii sunt rari. Cu prietenie, Angela Furtună
=  Se poate...	Maria-Gabriela Dobrescu [13.Mar.09 10:19]
Întotdeauna am crezut în prietenie, fie ea și virtuală uneori. Și voi ați demonstrat că se poate. Referitor la întrebarea ta "unde începe și cine poate ști până unde ține o prietenie?" îți spun că doar de noi depinde să menținem vie lumina, pe care puțini dintre noi o au și știu ce să facă cu ea. Prieteniile adevărate sunt rare ce-i drept, dar nu imposibile. Maria
=  descoperind	Călin Sămărghițan [14.Mar.09 08:49]
Ioana, ...în carne și oase. Angela, meditație la meditație, există un simț care îți spune lucruri ce nu pot fi numite. Maria, depinde și de noi, dar mai depinde și de altceva mult mai subtil. Mulțumesc pentru frumoasele cuvinte. Chiar a fost o ”descoperire”.
=  .	alexandru moga [14.Mar.09 10:17]
eu de felul meu sunt mai cinic si mai rau mereu ma gandesc ca in relatiile intre oameni nu exista altruism si mai cred ca lucrurile care in general par asa nobile si pline de inalatare sprirituala de fapt sunt ipocrizii snobisme cum doriti sa le numiti si mai cred (repet inca o data eu de felul meu sunt cinic si rau) ca gina papouis a folosit pretextul cu venitul la mama special ca sa vina la sibiu nimeni nu vine la mama 5 zile cu treaba sau fara treaba si pleaca manata de idealuri poetice pe un drum de 8 ore ca sa se intalneasca cu gasca de la cenaclu in general in viata unui om din anul 2009 este trepidanta si stresanta se lupta din greu pentru existenta nu prea ai timp de meditatii metafizice si discutii pe marginea poeziilor decat daca esti rentier ai multi bani si te declari protector al artelor sau esti un luzar fara job care si asa nu are altceva mai bun de facut decat sa vina la intruniri cu denumiri pompoase dar complet lipsite de substanta la aceste intruniri de fapt se face socializare poezia e cam pe locul 2 omul secolului 21 e din ce in ce mai singur si asa mai departe si acum ca sa inchei vreau sa-mi spuna corina papouis dar sincer sa-mi spuna ca nu asta a fost motivul real al vizitei de la londra si anume cenaclul lui calin samarghitan
=  Nimic nu contează	Călin Sămărghițan [14.Mar.09 10:52]
Alexandru, știu foarte bine cum îți este felul și cum este felul lumii de astăzi. Din păcate tocmai de aceea nu pot explica pe înțelesul tuturor că lucrul acela care lipsește, chiar poate exista în anumite împrejurări și cu oamenii potriviți. Cenaclul de care spui, nici nu este "al meu", și el nici nu contează absolut deloc. Afirm asta cu cea mai mare tărie. (Corina și Dan îți pot confirma că le-am spus că sunt gata să renunț, și poate să-l ducă altcineva mai departe, iar eu să rămân doar un spectator anonim.) Nu vreau să fie cenaclul "meu". Eu vreau să fiu doar spectator, așa cum sunt un spectator al lumii ăsteia. Cenaclul este, poate, doar un cadru "lipsit de substanță", dar, absolut involuntar, a făcut posibile lucruri de necrezut, chiar și dacă numai pentru o clipă. Îmi pare rău că te-a deranjat confesiunea mea publică, dar sper să poți trăi mai departe, liniștit, în secolul tău. N-are rost să adaug mai mult, pentru că nimic nu contează din ce spun eu aici. Și foarte puțin conteză din ceea ce va spune vreodată cineva sub soare. Acum fug, că mă așteaptă copiii la go.
=  .	alexandru moga [14.Mar.09 11:00]
caline e foarte frumos ce faci si cum ai organizat lucrurile si pentru asta te felicit esti un tip care duce lucrurile pana la capat ai un caracter deosebit si asta se vede cu ochiul liber dar eu nu de cenaclul tau m-am luat ci de ipocrizia corinei hai sa fim seriosi tu daca te-ai duce la mama 5 zile dupa 2,3 ani de lipsa ai rupe 2,5 zile sa fugi la sibiu? eu personal nu si nu ca nu as vrea doar am venit cu alt scop sa-mi vad mama rudele si asa mai departe pe mine acest farisesim ma deranjeaza de ce nu spune clar - da ma am venit pentru voi am plecat de la londra special sa va intalnesc ce e asa de rau in asta? de ce trebuie sa ne ascundem dupa copaci si sa spunem ca facem sacrificii enorme in beneficiul poeziei? adica lasa gata mama am venit te-am vazut salutare eu am treaba plec la sibiu - what's the point? de ce nu putem fi sinceri? de ce sa para totul ca o jertfa pe altarul culturii? uite am jerfit timpul pretios de stat cu mama ca sa recit poezii hai sa fim seriosi oricum felicitari pentru organizare si keep up the good work :) caline
=  Sau poate că totul contează doar pentru tine însuți	Călin Sămărghițan [14.Mar.09 13:59]
Bine, Alexandru, am exagerat eu, și acum suferă Corina din cauza prăpăditului de mine, că nu mi-am putut ține gura, poate că au fost mai multe zile din care Corina și-a rupt trei. Dar iarăși n-are nici un fel de importanță. Iar dacă tot ai stricat ce-am scris aici, și pentru că mi-ai confirmat încă o dată că nimic nu contează pe pământ, cu atât mai puțin o confesare nenorocită, și că nimic nu mai e sfânt, că nici măcar un moment de poezie nu mai este credibil, că marea majoritate covârșitoare a omenirii nici nu mai concepe că poate fi posibil așa ceva, că nimic nu este receptat ca autentic în lumea asta dacă ești sincer și deschis, am luat deja legătura cu Corina și ea va fi cea care va decide (doar deseară poate vedea în întregime ce s-a scris aici) dacă această notă va rămâne aici sau va dispărea. Pentru că nu mai are ce căuta aici, căci numai noi trei putem ști cu adevărat ceea ce a fost, pentru o clipă infimă dintr-o fărâmă a universului ăsta nenorocit în care, probabil, nu avem ce căuta. Și nici nu am nimic de explicat. Mai atașez doar vorbele ei de pe mobile yahoo messenger și voi închide comentariile după ce Corina va scrie ceva aici, dacă va crede de cuviință să rămână: Corina Papouis (14.03.2009 13:31:38): don't worry. let them be. U don't have to explain anything. The moments were unic to the parties involved only. Told u! Words are useless.
=  .	alexandru moga [14.Mar.09 15:14]
nu cred ca e nevoie sa te crizezi asa sa te enervezi sa te consumi la urma urmei sunt doar pareri fiecare dintre noi are dreptul sa-si spuna parerea pe un text oricare ar fi el poate sunt dur uneor cinic dar asa e viata lumea in care traim in lumea asta nu e loc de altruism poezie si asa mai departe si sincer nici acum 300 de ani nu era loc tot o batalie pentru supravietuire exista si atunci cu textul faci cum vrei eu I rest the case :) sa auzim numai de bine
=  .	alexandru moga [14.Mar.09 14:20]
nu trebuie sa te crizezi sa te enervezi pentru o parere e doar o parere si tu ai un text la care ai lasat deschisa casuta de comentarii iar eu ti-am spus ca nu cred in momente poetice mai mult cred in socializare trebuie sa ai un pretext pentru ea si poezia merge manusa dar asa ca sa discuti poezie de dragul poeziei nici nu cred ca a existat vreodata in istorie sau poate ma insel desi nu cred oricum I rest my case ma opresc aici si daca cumva te-au deranjat parerile mele imi cer scuze sa auzim numai de bine :)
=  afinități	Raluca Oprita [14.Mar.09 18:49]
"Cine se aseamănă, se adună"... și Călin are darul să înmulțească bucuria momentelor din întâlnirile literare într-un fel aparte. Dacă nu toți acceptăm aceste evenimente ca fiind reale, din motive de percepție, cu siguranță nu este de vină lumea în care trăim, nici presupusul "cinism", ci cu totul altceva, care vine din neputința firii noastre. cu prietenie
=  un soi de zona crepusculara	alexandru moga [14.Mar.09 18:54]
:)))) scriu un comentariu care dispare in neant apoi mai scriu unul evident asemanator si intra apoi vad cu stupoare peste doua ore si primul comentariu disparut in neant asta e tare nu mi s-a intamplat pana acum niciodata imi pare rau caline dar aici la partea tehnica nu e vina mea
=  yes, I was there!	Corina Gina Papouis [14.Mar.09 19:55]
Calin! incep prin a multumi pentru transpunerea aici a "momentului Sibiu" care, cred eu, ar trebui simtita de orice poet care scrie pe agonia! personala ta este o traducere fidela a acelui moment...desi ramin la opinia ca anumite stari ramin mai bine nespuse...:)(pentru protejarea vulnerabilitatii la care ne ridicam atunci cind scriem)... Rezonanta din Atrium oate fi simtita mult mai bine live decit prin poze postate pe site, in sala in care fotografiile lui Alice Drogoreanu inca vorbeau in alb-negru intr-un limbaj pe care numai ochiul il poate traduce perfect sufletului...Felicitari Alice! Mi-ar face placere sa te vad in Londra cu expozitia! As vrea sa multumesc lui Calin, Dan si Cristinei poeti sibieni care au avut bunavointa sa ma intilneasca si pe care am avut placerea sa ii cunosc si pe care ii iubesc...DA! II IUBESC!!!:) As vrea sa multumesc cetatenilor Sibiului care m-au ajutat sa ajung la Piata Mare cind am pierdut drumul, Danei de la cantina pentru varza ala cluj delicioasa, gazdei de la Eldenpark si poate sortii care le-a asezat pe toate asa, fara planificari si fara 2nd hand thoughts!:) Asa cum am scris si pe blogul artgoticilor: one for all and all for one! anytime/ anywhere/ atita timp cit este poezia care ne leaga:)) Imi pare rau ca nu sint acolo ACUM dar miine am de prins un zbor spre casa... Voi re-veni la Sibiu curind (surprise visit!)dar in acelasi timp va astept (oricit) pe malul Tamisei! Cine nu ne crede este pentru ca...NU ARE...(CUM)!:) Multumiri tuturor pentru comentarii! TUTUROR am zis! Sincerely, Corina
=  noematique	noemi kronstadt [14.Mar.09 19:58]
calin samarghitan a scris simplu si firesc despre intalnirea cu o prietena de departe, draga lui, si noua, si sibiului artgothic. nu si-a exhibat negustoreste emotiile, n-a fortat reactii fals entuziaste. si-a marturisit curajos bucuria, sa ne bucuram si noi. iar tu, domnule moga, te-ai purtat urat, nedrept si veninos , ca un om care pofteste la ce n-are, dar e lipsit de nobletea de a recunoaste ca exista, acolo unde se vede. nimeni nu trebuie sa justifice ceva, in locul lui calin si-al corinei, ti-as fi citit comentariile cu nimic altceva decat cu o nesfarsita mila. bine ai venit acasa, corina...
=  .	alexandru moga [14.Mar.09 20:25]
mila e un sentiment gratuit noemi toata lumea are dreptul la pareri chiar daca tu le consideri veninoase si nu inteleg un lucru de cand ai devenit tu avocatul cauzelor pierdute de pe site? spui asa cu o siguranta iesita din comun: "intalnirea cu o prietena de departe, draga lui, si noua, si sibiului artgothic"/ care noi noemi? de aici reiese ca toata agonia dar absolut toata agonia are lipici pentru corina, calin si cenaclul lui. chiar asa sa fie? nu ti se pare ca exagerezi?
=  Alexandru	Raluca Oprita [14.Mar.09 21:53]
Și eu sunt de aceeași părere cu neomi, așa că nu exagerează deloc. Cine l-a cunoscut pe Călin și i-a cunoscut creația literară știe că nu poate exista în jurul lui falsitate sau formalism. Alexandru, este chiar urât ce ai făcut!
=  free taxes	noemi kronstadt [14.Mar.09 22:02]
probabil, de cand cauzele "pierdute" de pe site se bucura de acuzatori pro bono. nu trebuie sa te enervezi pentru o parere, domnule moga, dimpotriva. ai calitatea rarisima de a-mi stimula neuronii.
=  7 zile	Călin Sămărghițan [21.Mar.09 21:56]
Mă reîntorc după mai mult timp, pentru a mulțumi Ralucăi și lui Noemi pentru înțelegere și frumoasele cuvinte. Emoționantă și neașteptată "apărare", dar cu atât mai mult binevenită, dovedindu-mi că există și spirite care înțeleg. Cuvintele, iată, nu trădează întotdeauna.