| = ela mustang | Nache Mamier Angela [08.Apr.09 22:47] |
| strofa "cu preotul la microfon"...sugestiva, plina de talent strofa "cu fratele" este intensa elibrând tensiunile dinamice ale aventurii scrisului ,care ne conduce uneori mai mult decât noi l'am putea "conduce" aceste cuvinte -mustangi care FAC ori DESFAC poemul definesc aspiratiile spre poezia absoluta si a absoultului | |
| = . | George Pașa [09.Apr.09 12:19] |
| Am selectat versurile următoare: "chiar și lucrurile despre care aș vrea să scriu se încăpățânează să rămână mute " "orice ar fi mustangii mei nu se caută la potcoave" Aici ar fi, răsturnând puțin perspectiva, textul meu pe care nu l-am scris și nici nu-l voi scrie. | |
| = undeva...cuvintele și magnoliile | Plopeanu Petrache [09.Apr.09 14:16] |
| E un tropot blând în acest poem, o rugă și o cădere în și dinspre tine printre toate cuvintele invocate și care nu se lasă stăpânite...dar ce seninătate se infiltrează în minte când știm că mai avem multe cuvinte de îmblânzit fără a le căuta la potcoave, fără a ne păsa că ele pot sparge dalele străzii...Am citit și m-am pomenit că m-am pierdut în reveria unei mansarde nciodată cunoascute, undeva cu vedere spre Piața Kogălniceanu, de unde să pivesc înălțările și căderile... Cu stimă PP | |
| = Eludând potcoavele... | George Pașa [12.Apr.09 11:41] |
| Aș mai spune că există aici și situația dilematică a cuvântului, care trebuie să cumuleze și virtuțile sale taumaturgice, și pe cele etice, pe cle estetice etc., toate spre o realizare a comunicării ca act ființial și act artistic. Totul ar putea porni de la acea întoarcere a poveștii, de la intenția de a vedea dincolo de primul fratricid, de a vedea lumea prin ochii binelui, eliberată de un rău ce se întinde peste lucruri. Strofa a treia pare a aduce în prezent idealul (utopic?) al unui bine potențial ce nu-și mai regăsește matca, odată cu săvârșirea crimei. Iar în strofa a patra este elocvent acel dor după un frate potențial din spița lui Abel, sau a acelui frate, "semenul tău", vorba lui Baudelaire, altfel decât fățarnic. În fine, se pare că nimic nu putem schimba, oricâte "alternative la haos" am putea imagina. E bine că se merge pe o linie deja clară în scrisul autoarei, fără căutarea inovației cu orice preț. Chiar strivit, homo aestheticus va învinge. | |
| = re | Ela Victoria Luca [12.Apr.09 16:33] |
| angela, nu știu cum se întâmplă de fratele text poate fi fratele neîntâlnit, neîntâmplat, neființând, oricâți magnolii (copaci) îngemănați ne-ar înfrumuseța ziua, litera. pașa, estetica are atâtea subtilități, încât dincolo de orice inovație și de orice originalitate posibilă, cred că ne va supravițui nouă, celor simpli și efemeri, oricâți mustangi-spirit ne-ar mâna spre fantasma nemuririi. și dacă scrisul nu ar fi fost, ar fi înflorit mai departe magnoliile, nu? petrache, cred că voi purta mereu nostalgia mansardelor, din montmartre, veneția, catalunia, tomis sau kogălniceanu, ce mai contează unde ar fi ele, contează că exită în noi căutarea unui anume loc în care sigur sufletul își poate duce traiul și ultima zi mulțumesc, ela | |