| + Un alt sens al delirului | Călin Sămărghițan [30.Apr.09 20:07] |
| Am citit-o tare și rar ca să răsune în seară. Bogdan Dragomir completează serata poetică de pe site. Astăzi a fost sărbătoare, multe texte bune și foarte bune, se pare că a fost ziua inspirației, de parcă mâine ne vom risipi peste lume și nu vom voi să mai știm de nimic. Revin. De ce crapă lumina, asta numai poetul o poate ști. Babel, cel cu încurcare de limbi și nume, așteaptă "dimineața semnului plin". Metaforă de mare efect, stil Bogdan Dragomir desăvârșit. Încă nu venise amestecarea limbilor până la oase. Ceea ce va avea să fie, acel talmeș-balmeș, ori tohu-vabohu cum spune ebraica, al limbilor "amestecate", e foarte expresiv exprimat: "în curând se vor pisa/ oasele limbii". Acesta este și rostul poetului: să vadă și să scrie despre ceea ce vede. Îndrăznesc să interpretez în final promisiunea unui "nume". Ori chiar al acelui sens plin ce ar fi să vie. Numele amestecate vor trebui readuse la un loc. Până în măduvele lor, numele acelea strigă după nume. Semnificația rostirii a ceea ce ești înseamnă rostul existenței. "Sensurile delirului", așadar, continuă. Cu o mai mare forță sugestivă decât primul, acest "Sens II" vine să ne convingă: paradigma ontică a devenirii pare că trebuie să treacă prin delir. | |
| = semn... | Petruț Pârvescu [30.Apr.09 20:10] |
| Bogdan, in mare, sunt de acord cu d/ul Calin. n.b.în curând se vor pisa /fara /se vor! oasele limbii iar între noi se va scurge măduva numelui / far acel...se va! sau cauta altceva.. | |
| = . | Veronica Valeanu [30.Apr.09 21:19] |
| de placut ultima strofa ca o explozie iminenta drept continuare la "a se crapa de ziua" V.V. | |
| = re: Calin Samarghitan, Pertut Parvescu, Veronica Valeanu | bogdan dragomir [01.May.09 00:24] |
| Calin, iti multumesc pentru (binevoitoarea) instelare. Nu ma asteptam sa fie primit cu atat de multa incredere. Ma bucura si onoreaza constanta cu care elaborezi atat de atent mesajele. Insa, cel mai mult ma bucura faptul ca acest gen de poezie a reusit sa isi gaseasca exegetul si cititorul atent. Domunle Petrut Parvescu, am sa ma gandesc la sugestia pe care mi-ati oferit-o. Dat fiind faptul ca textul nu ma lasa sa intervin prea mult asupra lui, trebuie sa caut o cale destul de subtila pentru a opera aceste modificari. Acest lucru se poate sa dureze. Multumesc pentru trecere si semn. Veronica Valeanu, ma bucur ca ti-a placut ultima strofa. Iti multumesc si te mai astept. | |