| = poezia ta | Valeriu Dandeș Ganea [30.May.06 17:35] |
| "miracolul mâinilor goale" plecarea din lume fără ai știrbi ceea ce ți-a oferit(fie și apăsarile) liniile întrerupte, pași de fiecare dată noi, inițiatici, ca de copil, între un pas și altul transparentă iubirea ne împrumută cămașa ei(evident, transparentă)și atunci ni se pare că suntem goi și ne rușinăm. Umbra este "măseaua de conștiință" a fiecăruia crescută pe măsura sufletului, este suma dorințelor de ars, suma dorințelor care nu am vrea să se împlinească, umbra este și efectul luminii din tine și cu un soare mare un trup mic devine gigant! Tac fără lumânare, tăcere nemăsurabilă tainică unde nu te ajunge aburul gândului opus! Poziția de rugă, de iertare o fac doar oamenii care țin cel mai mult la verticalitatea spiritului, pare un joc: "pentru a fi drept, cu fruntea liberă în sus, trebuie să stau în genunchi?!" Da, este singura cale, altfel este iluzie. Grădina ta interioară este curată și doar tu știi că nimic nu-ți vine acolo în dar, ceva îți ia la schimb! Poezia ta îți trădează fricile, căutările, gesturile intime(interioare). Cu stimă VDG (mulțumesc pentru deosebita surpriză din "personale") | |
| = Valeriu | Ela Victoria Luca [30.May.06 20:56] |
| Mulțumesc, este și căutare, și pierdere, și rugă, și umbletul pe o linie atemporală, acolo unde doar genunchii ne vorbesc a lumină. Mă bucură că ai primit frumos și darul de la "personale". Ela | |