Comentariile membrilor:

=  "nu mai iubesc luntrea....."	Gabriela Docan [13.Aug.06 12:51]
nevoia omului de stabilitate și certitudine, mai bine să fii albia unui râu decât luntrea de pe el...rândurile tale concentrate îmi par a fi confesiunea unui dezechilibru ce se vrea reechilibrat, balanța este prea înclinată în favoarea umbrelor...mai bine câini,decât umbre...
=  interesant	Alex Radu [13.Aug.06 13:15]
E același pesismism ca până acum, doar că e transpus în monolog adresat, care, din câte pot observa, nu este receptat de "darius". Și asta se observa și din faptul că ai subintitulat textul "jurnal". E bine, mai ales că ideile au continuitate și că nu sunt răzlețe.
=  Gabriela, Alex	Ela Victoria Luca [13.Aug.06 14:10]
Interesant îmi pare, Gabriela, că ai perceput excat echilibrul-dezechilibrul între umbre și păzitorii umbrelor, într-un timp piramidal. Da, aleg apa, nu luntrea. Dacă mă înșel asupra alegerii, vedea-voi ce va urma. :) Alex, optimism sau pesimism, nu mi-am pus niciodată problema într-o scriitură. Registrul aici este schimbat. E ceva mutativ față de celelalte fragmente din mozaic. Nu știu dacă la ele te referi sau la alte texte ale mele. Nu, nu scriu răzleț, de felul meu, dimpotrivă, de prea multe ori concentrat, dens, ermetic. Îmi asum asta, fiindcă am și ieșiri, desfășurări. Mulțam pentru semn. Ela
=  realitatea goala	Uln Aron Alex [13.Aug.06 14:19]
Intre ganduri si vise asezam realitatea goala, nisipul din care ne nastem castele, doar umbrele cresc oricat am incerca sa le stergem, viata se imputineaza ramane doar un punct o amintire. Trecerea noastra a fiecaruia prin lume se uita in urme iar urmele vor fi pasi iar daca alergam inseamna ca ne traim si ca inventam sperante si a spera inseamna viata...ca te nasti te renasti printre cuvinte...Uln
=  Ela	Alex Radu [13.Aug.06 14:25]
Foarte bine că scrii ermetic, fiindcă e important ca textul, în special proza, să aibă o construcție bine definită, iar atunci când se bazează și pe palimpsest, devine excelentă. Când vorbeam de pesimism, mă refeream mai mult la poezia de ieri, din atelier. Baftă în continuare!
=  Alex	Ela Victoria Luca [13.Aug.06 14:33]
Credeam că a înțeles toată lumea ce e cu textul acela de atelier. Joaca aceea serioasă și dedicată a avut și are încă un scop. Cum să ieșim de la atelier. Și cum să citim regulile site-ului. Și tot așa. :) Mulțam pentru aprecierea prozei. Ela
=  Uln	Ela Victoria Luca [13.Aug.06 14:42]
mă iartă, am trecut la un răspuns peste alt răspuns, acum am văzut semnul tău: punctul acela din care se nasc și umbrele și lumina, el contează, da. renaștem. mulțam.
=  o lume a umbrelor...	Erika Eugenia Keller [14.Aug.06 11:49]
'atâta promiscuitate în cuvinte, atâta putreziciune. asmute câinele pe sufletul meu, nu mai pot îndura umbrele umbrelor." Celei ce o admir...
=  Erika	Ela Victoria Luca [15.Aug.06 10:27]
Singurul sens al existenței umbrelor este acela de a le risipi prin lumini tot mai înalte. Mulțumesc, imaginea ta, da, este sugestivă pentru această pagină. Ela