| = ela | stefan ciobanu [28.Aug.06 13:07] |
| știu că nu am voie să zic așa dar poezia ta de azi îmi place mult mult singurătatea, sau omul umbră, așa îmi pace să văd pe acest om fără pumni, adică fără nerv, fără viață, el un întreg volum de frig care nu a simțit și nici nu vrea să simtă, e uimit de ziua dintre cruci care e așa de lungă 'e condamnat la negru' poezia ta e condamnată la (re)citire numai bine | |
| = ștefan | Ela Victoria Luca [28.Aug.06 16:20] |
| da, este un întreg volum de frig aici, și o întreagă lăsare în pumnii soartei. mulțumesc pentru semn. | |
| = pumnul și palma | florin caragiu [28.Aug.06 16:51] |
| interesant acest om fără pumni, posibil chip al sufletului. Pumnii pot exprima un buchet de stări printre care se pot aminti cele de intimidare-punere în gardă, de reținere anosmotică a darului sau posesiunii, de manifestare a violenței, de captare, apoi repliere și îngrădire defensivă a ceea ce a acumulat din afară într-un perimetru al "voinței de putere". În fața omului fără pumni, cu palmele deschise pentru a primi și a da mai departe, se deschid porțile tainei, el este purtat de Cineva pe palme în mod nevăzut. Femeia pare a simboliza moartea ca stare sau condiție a trecerii care îl însoțește, îi îngroapă memoriile, presimțirile, înaintevestirile spre a germina în pământul dintre cruci, acolo unde forma transparentă a lepădării de sine anunță zorii Regăsirii. | |
| = Florin | Ela Victoria Luca [28.Aug.06 18:22] |
| Mulțumesc, ai intuit fin. Omul fără pumni e omul cu palmele larg deschise, dăruind și dobândind, așa, cu liniile vieții și morții lui, lumină spre și înspre ceilalți și el însuși. Nu știu dacă femeia aceea e moartea sau viața pe ultimele zile spre moarte. :) Oricum, "cineva" îi va trece tălpile dincolo, oricât ar fi femeia de născătoare de lumină dincoace. Ela | |
| = oferitul palmelor | Monica Lassaren [28.Aug.06 19:45] |
| A privi vertical aparentul inutil, a vedea in el o poarta inspre dincolo...cine poate aceasta nici n-are nevoie sa-i vorbeasca oracolul de ziua dintre cruci,de forma transparenta a pierderii - palmele si le ofera de la sine, deschise, dar pline. | |
| = "se întâmplă o singură dată" | Nuta Craciun [28.Aug.06 20:16] |
| te regasesc la fel de subtila, versurile tale trimit la meditatie cand Dumnezeu a condamnat omul la viata, i-a pus alaturi si unelte ajutatoare, astfel cu cheia inimii se poate deschide frigul dintre cuvinte, pierderile sunt doar forme transparent-trecatoare Ela, cu drag anana | |
| = o creație foarte bună, așa cum numai Ela știe | Alex Radu [29.Aug.06 11:14] |
| "Omul fără pumni" este, fără îndoială, expresia fină a subtilului, a eternului, a Luceafărului dacă vreți ("e condamnat la negru"). Dacă aș avea voie, aș acorda și steluța pentru acest poem, fiindcă ideea omului pur nu se risipește de-a lungul versurilor, ci ea își păstrează atmosfera rece, nemuritoare, indenpendentă de autor, cititor. De asemenea, este de admirat discursul liric obiectiv ca itinerariu desăvârșit al drumului către etern, prin verbe ce descriu exclusiv mișcarea fizică și care sunt plasate în poem printr-o impresionantă precizie psihologică. Memoriile, presimțirile, care se referă, bineînțeles, la sentimente, la spirit, deci descriu antinomic verbele, conferă poemului ideea de unitate. Opera nu rămâne neterminată, căci autoarea ne poartă într-un periplu prin întreaga ființă omenească. | |
| = interesant | Dana Mușat [29.Aug.06 11:34] |
| cum omul devine fără pumni și nu fără mâini. E ceva nou. Unde a strânge pumnii poate sugera și o împotrivire sau în orice caz o stare relativă de negare. iar bat campii...:) | |
| = mulțumiri vouă | Ela Victoria Luca [29.Aug.06 13:41] |
| Monica, a privi vertical inutilul înseamnă cumva a-l asuma spre a-l arde, spre a trece prin prideri ca prin ape eliberatoare, cu palmele deschizându-le, pumnii nemaifolosind. Mulțumesc pentru că ai înțeles oracolul. Anana, bun regăsit, "se întâmplă o singură dată", da, această ieșire din palme a luminilor, așa precum nașterea, așa precum moartea, așa precum uncia și nedefinita noastră viață, de au fost sau vor mai fi, numai cei deja pășiți dincolo ști-vor. Mulțam pentru acordajul trăirilor. Alex, ai perceput foarte bine acest joc dinamic, acel nonactant care se află în substanța materiei și o face să existe printr-un impuls continuu sau discontinuu, în funcție de natura luminilor. Da, e un itinerar aici, autoarea privind cumva din afară, după ce a fost înlăuntrul labirintului. Analiza ta vine să întregească tabloul interior, ceea ce deja este de apreciat, fiindcă la anii tăi este o sclipire. Păstreaz-o cât mai mult, cât mai departe, cât mai Înalt. Mulțumesc pentru steluța invizibilă, eu întotdeauna primesc invizibilul. :) Dana, mă bucură că ai prins în pumni acest poem, sper și eu original. Nici eu nu am mai citit până acum, dar asta nu exclude că unde în lumea asta nu a scris despre. Cine știe câte au fost deja scrise înaintea noastră, publicate sau nu. Poate doar în mintea cuiva să fi apărut și e suficient. Imaginea mi-a venit de la o zi în care palmele mi-au stat perfect întinse, eu cea care ține mai mereu pumnii închiși. :) Nu, nu ai bătut deloc câmpii. Cel mult poate ai făcut-o odată cu mine.:) Ela | |
| = Victoria draga mea | Catalin Gaian -Konig [29.Aug.06 16:22] |
| ...fara resentimente, eu nu umblu cu "farafastlacuri". Ai o propunere aici...pe pagina. Tu care ai mai mereu un discurs coerent, mai bagat in ceata ! Fiecare intelege ce vrea, sau cum poate, dar dupa cate vad nimeni nu posteaza com-uri la un editor(eu nici nu stiu care sunt, intru rar din pacate), pana nu isi ia unul inima in dinti. Intradevar este vorba de vamile catre rai"...privește vertical inutilul trece prin fiecare poartă..." dar de ce priveste vertical inutilul...in sus este EL...Si toti cei ale caror suflete se ridica inspre cer nu se uita in jos sa vada de unde au plecat, ci in sus sa vada, in cazul in care nu vor ajunge macar ce au pierdut ! "...îndepărtată o femeie citește fiecare pagină de frig el îi urmărește linia ochilor tace..." De ce trebuie sa fie o femeie, daca te gandesti la Maica Maria, ea este singura la care isi gasesc linistea toti pacatosii, nicidecum cea care le citeste pacatele si faradelegile inaintea Celui Ales ! Aici te-am pierdut, si nu sunt singurul, (poate singurul care recunoaste). "...oracolul ia vorbit despre ziua dintre cruci...forma transparenta a pierderii" Ce are Oracolul cu Dumnezeu... !? Un lucru este sigur, orice comentariu as putea avea nu poate fi pe "cheia" pe care numai tu o sti, neindoios...sau nu. Deci editor de-as fi nu as da sfaturi in nici un caz dar, mai cu luare aminte draga mea, dragostea se castiga prin marinimie fara margine si in cuvinte si in fapte. Noi nu ordonam si sfatuim... "Poetii sunt ai limbii\ mai mult decat ai lor,\ suntem o turma blanda sub marele pastor,\ poetii-s lemnul crucii pe care sangereaza,\ de mii de ani cuvantul \ la amiaza" IOAN ALEXANDRU Domnul sa-ti ajute astazi In zi cu cruce rosie in Calendarul Ortodox, zi de rugaciune si post, "Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul" unul din inaintemergatorii crestinismului, cel care l-a botezat cu apa sfanta pe Iisus Hristos ! | |
| = katlin dragule | Ela Victoria Luca [29.Aug.06 16:27] |
| no, nici eu nu înțeleg neînțelegerea ta, dar nu.i bai, dacă aici la "omul fără pumni" nu ai văzut personajele și rolul fiecăruia, apăi Doamne mă întreb ce-oi fi zicând la absorbția imediată a luminii, unde personajele ncii nu se percep. nu știu de ce ai amestecat aici editorul dar nu contează, toți cădem în păcatul ăsta, în fond, e cea mai la îndemână capcană. chiar și pt un editor care cade singur în ea. katlinule, eu mi-s simplă. n rest, fiecare proiectează ce dorește din sinele său fără hotare. Ela | |