| = "beethoven la maxim" | Monica Manolachi [29.Aug.06 01:29] |
| Îmi place cum ai pus în scenă relația dintre tăcerea fetei și paiul de produs baloane de săpun. Dacă perisabilitatea poeziei poate fi exprimată și prin imaginea unui balon de săpun, atunci e clar că paiul – un simplu obiect în aparență – poate juca un rol important în creație, devine subiect. Chiar dacă textul e lung, citit în liniște, transmite povestea schimbării dramatice a lumii de pe „strada de la fereastra mea”, urmărită cu multă pasiune, nostalgie și înfrigurare printr-un ochean interior. Ar fi multe de adăugat și despre „tăcerea fetei”, iarăși un subiect interesant. Când faci baloane, ai gura ocupată și nu poți vorbi. Așa și cu poezia. Însă, dacă paiul tocmai este pe cale de dispariție, ceea ce poate fi dureros la un moment dat pentru că e o pierdere a jucăriei, privind prin ochean poți să vezi ce se întâmplă și să și vorbești despre, să înțelegi. Mai pe scurt, poemul are logică. Rețin „secretul”: “se contractă într-un anume fel mușchii feței oamenilor care nu cred ce le spui / iar eu am posedat dintotdeauna harul de a citi extrem de bine nuanța de îndoială pe chipuri, oricât de buni actori ar fi cei pe care-i / privesc în directa îndoială” :) | |
| = ar fi putut foarte simplu | constantin cornelia claudia [29.Aug.06 06:59] |
| dincolo de cuvinte văd o tristețe a celei ce fiind necrezute nu se simte iubită,nu se simte integrată printre ceilalți. bunicul, da...pe el nimic nu îl oprește să te dea la maxim, să-și umple lumea cu tine. se contractă într-un anume fel mușchii feței oamenilor care nu cred ce le spui / iar eu am posedat dintotdeauna harul de a citi extrem de bine nuanța de îndoială pe chipuri, oricât de buni actori ar fi cei pe care-i / privesc în directa îndoială | |
| = bun | Dana Mușat [29.Aug.06 19:33] |
| văd aici un poem concentrat, bine lucrat, inedit prin exprimare și diei. Văd originalitate pt care felicit autoarea. | |
| = Monica, Cornelia, Dana | Adina Ungur [29.Aug.06 22:00] |
| Vă mulțumesc pentru opinii, mă bucură nespus faptul că textul a transmis. Din perioada care tocmai a trecut, parcă în acesta mă simt cel mai confortabil, așa că, evindent, prețuiesc fiecare opinie și mă bucur că textul n-a rămas singurel, adică fără vizite și păreri. Monica, sigur că da, paiul este un personaj, în consecință, subiect, iar logica e care se întoarce în interior, bine reparcat, mă bucur că ai rezonat! Cornelia, mulțumesc pentru trecere, sunt, e-adevărat, multe tristeți, se aude că una s-ar fi strecurat și aici, îmi place cum te-ai oprit și tu la "secret" :) Dana, mulțumesc pentru aprecieri, te mai aștept și la următoarele "povești". Între timp am avut două typo-uri și un drăgălaș de pleonasm, noroc că l-am observat repejor și l-am pus la punct și pe el. | |
| = addenda corrige | Adina Ungur [29.Aug.06 22:14] |
| am scăpat cu cuvânt "...iar logica e cea care..." și mai am o greșeală "bine remarcat", of! | |