| = Îmblînzind neîncetat tremurul mîinii... | Gelu Bogdan Marin [04.Oct.06 14:54] |
| Zilnic, exersăm spaima și teroarea în fața celor nevăzute, a celor neștiute. Tristețea cea mai mare este că vom muri în timp ce ne chinuim să descifrăm taina misterelor.Adevărul sălășuiește undeva la marginea trupului nostru, ca ceva transcendent.Mereu căutăm, răscolim toate sertarele pe care le avem la îndemînă. Cînd găsim ceva prin ele nu știm la ce folosește ori nu ne pricepem să-i dăm întrebuințarea cea mai bună. Îmi place cum scrii și cum folosești cuvintele. Ne mai auzim. | |
| = Gelu, | Dana Banu [04.Oct.06 15:12] |
| textul acesta se vrea o continuare a corespondențelor(1) pe care eu, probabil cu o doză prea mare de subiectivitate, îl consider un text mai lucrat, probabil și pentru că mi-a luat un timp mai îndelungat pentru scriere:), mulțumesc pentru apreciere, | |