| = ... | Narcisa Turony [19.Nov.06 15:37] |
| uite că mai rodește joaca, că toamna e musai să o facă. mi-a plăcut rezultatul zburdălniciei voastre, e o îmbinare reușită, poate că în final, ,,oftează-n vis” ar merita înlocuit. | |
| = (colaborationisti) | Ioana Petcu [19.Nov.06 18:15] |
| mi-a placut intimitatea din prima strofa - sentimentul ca adierea care e ascuns in buzunarul (de la haina?) propriu. apoi gustul asta straveziu se completeaza cu o 'injectie', ironia e binevenita aici "norii care sunt mahmuri ca din beție cum bolnavii sub perfuzii se holbează lung la seruri noi bătrâni, de-o viață-ntreagă rumegăm filozofie" parca suna a topirceanu, a pastorel, pe mine cam pe vremea aia m-a trimis cu gindul. bine fotografiara liviu si anghel. din toamna mea obtuza, | |
| + "dacii privitori în stele din județul Hunedoara"! | silvia caloianu [19.Nov.06 21:19] |
| nu imi imaginez cat sa fie din Anghel Pop in poezia de mai sus, cert e ca poarta marca Liviu Nanu (chiar daca se spune ca aceasta e, cumva, de imprumut). si...chiar nu stiu cat "boierism" sa fie in poezia respectiva, stiu doar ca randul "versul pur mucegăiește cartea vieții s-a închis" imi aminteste cu insistenta de romantismul eminescian: "si te-ai dus dulce minune / si-a murit dragostea noastra, / floare-albastra floare-albastra / totusi este trist pe lume". consider imaginile demne de Oscar ("o toamnă ca în filme", da, da, da!), finalulul - de coroana. o poezie demna de atentie, zic eu, cea care am citit cu placere, am zambit si...m-am umplut de nostalgie. si, iar am zambit! :D | |
| = răspunsuri | Liviu Nanu [19.Nov.06 21:46] |
| Narcisa, Ioana, Silvia - iată trei doamne (domnișoare) care au știut să vadă culorile toamnei, așa cum eu și Anghel am descris-o. Nici nu știu dacă mai contează contribuția fiecăruia la acest poem, cert este că inițiativa nu mi-a aparținut. Eu sînt onorat de prezența și semnul lăsat aici, și sper că și Anghel are aceleași sentimente, dar el fiind mai timid nu le exprimă. | |
| = Statele Unite ale Poeziei | Anghel Pop [19.Nov.06 23:26] |
| Citeam azi ca poeziile scrise in duet sunt foarte rare. Cu atat mai mult e dificil sa scrii in doi cu rima si ritm, probabil in vers alb ar fi mult mai usor. E mult mai usor sa scrii proza in doi, cum faceau Ilf si Petrov sau Arkadi & Boris Strugațki. Goethe si Schiller si-au publicat impreuna "Xeniile", dar si le-au scris separat. In istoria literaturii romane avem stralucitul tandem St.O.Iosif si Dimitrie Anghel, care au scos volumul de poezii "Caleidoscopul lui A. Mirea", dar si piese de teatru in versuri, articole, proza, fuzionand atat de bine prin sensibilitatile creatoare incat niciodata criticii nu au ghicit care a fost contributia fiecaruia. Multa vreme publicul a crezut ca A.Mirea exista in realitate. Cred ca textul de mai sus e interesant prin ideea de colaborare intre poeti pe care o propune. Poetii isi pot debloca inspiratia scrind texte impreuna atat la o cafea, cat si dialogand pe internet. Iar rezultatele nu trebuie sa fie geniale, ajunge sa fie surprinzatoare. Ca un brainstorming in doi. Spor la co-creatie tuturor! P.S. Poetii sunt atat de obisnuiti sa se calce pe picioare, incat exercitii de genul celui de mai sus ar putea sa-i apropie iremediabil. Pe cand o Republica a Poetilor? :) | |
| = Colaborari | Dan Norea [19.Nov.06 23:39] |
| Pentru a nu avea un comm offtopic, incep prin a spune ca rezultatul colaborarii mi se pare de exceptie. Daca ar fi sa ma refer numai la prima strofa, fiecare vers are o idee proprie ("vantul anarhist", "bate vantul prin buzunare", "toamna beata crita", "e momentul pentru vorbe intelepte") si totusi strofa are o unitate de invidiat. Totdeauna m-a atras ideea muncii in comun. Stiam de la scoala despre colaborarea dintre St.O.Iosif si Dimitrie Anghel. Pe vremea aceea ma gandeam numai la aspectul tehnic: cum scriau impreuna ? Acum, uitandu-ma in jur pe site, ma gandesc: oare cum puteau sa scrie impreuna ? Imi puteti raspunde la intrebari ? | |
| = răspuns pentru Dan | Liviu Nanu [20.Nov.06 17:37] |
| Dan, era o reclamă acum cîțiva ani "Dacă vrei, poți". La Adidas, parcă. Așa și ei, probabil prin scrisori, sau cînd se întîlneau la un pahar de vin. Eu nu m-am întîlnit cu Anghel la niciun pahar, dar precis n-ar fi ieșit nimic, eu mă "parfumez" repede, prietenii pot confirma. Deci, da, se poate. | |