| = claustrum | Ela Victoria Luca [19.Nov.06 18:17] |
| înstrăinare și pierdere de sine, desprindere din centrum spre perferii interioare, sufocare de obiecte și/sau persoane, totul redat într-un tempo moderat, care nu accentuează în cititor eclatarea. singurul lucru ce mie personal nu îmi place este scrierea bolduită, mai ales că ai și italice, și paranteze. nu, nu cred că e necesar atâta decor pentru a fi receptată. dimpotrivă, cred că scade din buna percepție. autoarea va alege, desigur varianta pe care o consideră potrivită ei. Ela | |
| = placut | Florina Daniela Bordieanu [19.Nov.06 18:51] |
| si-am rezonat indeosebi cu imaginea de aici: " mă deschid în tine vreau să-ți arăt niște stele" si finalul. p.s. sunt de aceeasi parere cu Ela, poate fi suficient sa folosesti parantezele | |
| = din vidul launtric | Ioana Petcu [19.Nov.06 19:03] |
| ela, uite am rezolvat problema cu 'boldurile', eu le gindeam ca pe niste titluri si ruptura imi parea mai viziba asa, dar nu-i dauneaza nici forma mai simpla. in textul acesta, dincolo de ceea ce ai vazut tu si este prezent acolo ca expresie, am incercat sa experimentez 'corpul fara organe', una din obsesia mea mai veche, niste teorii f. misto de pe la artaud si grotowski. merci pentru stii tu ce :) florina, sigur si eu contez pe imaginea finala, mi se pare de efect, iar poezia mea e si 'efect' sper eu, in sensul bun al termenului. ma bucur ca ti-a placut. cu 'fluturi in stomac', | |
| = inima | olga stefan [19.Nov.06 19:06] |
| îmi place trecerea de la clișeul cu conotații carnale al copilului care vrea să vadă ce are păpușa între picioare la emotivitatea, apoi cerebralitatea cu accente arhaice (ca un obicei descris de eliade in "aspectele mitului", cu o incantație în care membri tribului cereau să le fie luate organele interne-inima și ficatul) gestului de a-i căuta inima, respectiv stomacul. percep aici un început steril al exercitării instinctului matern, idee reiterată în mod explicit la final, prin invocarea sterilității înseși. sub aspect "tehnic", aș renunța la gerunzii, mi se pare că îngreunează ritmicitatea textului și e păcat. | |
| = O altă identitate | Ioana Geacăr [19.Nov.06 19:20] |
| "dacă cineva....am niște zimți și păr lipit" Un transfer de identitate, o ieșire dintr-o realitate absurdă în alta, sau un absurd de tip labirintic...Mi-a plăcut jocul ăsta, | |
| + identitatea devastării | ioana cheregi crișan [19.Nov.06 19:23] |
| Ioana, tu știi foarte bine ce faci. ai apelat aici la memoria noastră afectivă, la sentimentele cele mai ascunse, la dezamăgirile primordiale, poate niciodată exprimate. ai translat apoi toate acestea cu foarte mare grijă reușind să descoperi o identitate constantă durerii sau dezamăgirii pe care o sugerează această devastatoare descoperire din prima strofă. poemul se desfășoară în 3 acte, dar reușește să închidă o viață într-o lacrimă. cel puțin așa l-am simțit eu acum... | |
| = doamnelor, domnisoarelor | Ioana Petcu [19.Nov.06 19:31] |
| olga, cometezi tu frumos, si sa stii contez pe opinia ta, dar gerunziul ala e unul singur (eu asa am numarat). poate ca textul se ingreuneaza de la "î"-uri? desi e vorba si de inchidere, cum vedea si ela... ma gindesc sa fac mai bine in textele urmatoare. ioana g - de obicei ma joc asa, e un exercitiu putin schizoid. multam de trecere ioana/maya - ai simtit si asta conteaza mult. cred ca literatura buna, vorbeste despre noi pina la urma, prin toate formele ei. retin semnul tau luminos ca fiind pe aceeasi unda poetica. zimbim m.-uri azi si-un salut de la posibila broasa testoasa, | |
| = ahm | olga stefan [19.Nov.06 20:14] |
| ahm, cred că m-am exprimat eu stângaci. voiam să zic că gerunziul, ca mod, e cam greoi în exprimare, în fine, guess i'm a bit tired. | |
| = ... | Andrei Ruse [21.Nov.06 10:37] |
| buna poema. insa as fi pastrat numai prima parte ( e doar o parere ) / restul mi se pare o prelungire care dilueaza mult din ce reusesti sa surprinzi foarte adanc si poetic in prima strofa. RA. | |
| = stropi in prelungiri | Ioana Petcu [21.Nov.06 10:54] |
| andrei, uite iti dau voie linistita sa pastrezi prima parte daca ti-a placut. cred ca orice scriere e o prelungire a intro-ului. asta imi aminteste de unele analize strict stilistice cind apreciam ca ideea generala sau stilul autorului se poate depista dintr-o micro-constructie din inceputul textului. in fond si tineretea si sfirsitul sunt continuari ale copilariei... nu mai continui ca incep sa perorez filosofie si nu-mi place :) ascultind antichrisis de dimineata | |
| = cartarescu's epigon | virgil demian [23.Nov.06 11:02] |
| nu-l mai imita pe cartarescu | |
| = "grije" | Ioana Petcu [23.Nov.06 13:15] |
| mai virgile, unde vezi tu cartarescu aici? ai grija sa nu cazi in gasire de intertext unde nu e... | |