| = peia | Ioana Barac Grigore [06.Dec.06 17:44] |
| de acum inainte vei intra la poemele mele doar cand vei gasi macar un element bun, ceva cat de mic care sa-ti placa. sper sa gasesti undeva, in textele mele, macar un cuvant sau o propozitie sau un vers care sa-ti mearga la suflet. fair enough? | |
| = (no) hesitation, no delay | olga stefan [06.Dec.06 17:54] |
| îmi place ritmul alert, îmi place pentru că atacă și sfâșie clișeele care se învârt în jurul ideii de timp, transformând-o într-o temă fundamentală, despre care ajungem încet încet să putem vorbi numai în citate și parafraze. al doilea vers e cumva suspendat, poate și din cauza tăieturii prea scurte sau a jocului de cuvinte pe care l-aș fi evitat, chiar așa, de la început, aduce un soi de ezitare - ideea de fundal, gravă, cu accente tragice și asociațiile mult prea neobișnuite, relaxarea cuvintelor, cam aceeași chestie se întâmplă și aici "decartez e o plată nu-mi face rabat reglez minutarul eu încă reglez", același sentiment de ezitare, dar se poate repara, dacă nu cumva efectul ăsta coincide cu intențiile tale, ca autor:) | |
| = olga | Ioana Barac Grigore [06.Dec.06 18:05] |
| corect. am ezitat la 2, apoi la "plus/puls" ca sa nu para facil (aici vreau sa te uiti, cu toate ca le-am mutat si rasmutat de cateva ori). si mai cred ca si "e o plata" ar putea sa dispara, pentru ca vad acum ca nu are greutatea pe care am dorit sa i-o dau. | |
| = oricum... | ioan peia [06.Dec.06 18:08] |
| ... tot poliloghie rămâne... | |
| = peia | Ioana Barac Grigore [06.Dec.06 18:16] |
| nu mai e un secret ca noi suntem prieteni, asa ca nu pricep de ce iti lasi amprentele din perioada reviziei la apa pe textele mele. cine te iubeste te iubeste oricum. nu mai lovi in prieteni. uite, mergi la poemul ala al meu care mi-ai zis ca ti-a placut. vei avea ceva ok de spus, sunt convinsa. sau tu vrei cate o mototolire de hartie pentru fiecare lauda pe care o faci pe site?! | |
| = com, pe bune și, în paralel, una-alta... | ioan peia [06.Dec.06 18:54] |
| 1. eu nu am avut decât un singur prieten adevărat: acesta a fost tatăl meu, care, cu tactul unui om simplu, m-a învățat să deosebesc adevărul de eroare și meșteșugarii de simpli manufacturieri. 2. când spui: "cât e ceasul la voi la mine este același comisvoiajor mi-l revinde la fiecare oră" eu înțeleg doar că, cineva care crede că scrie versuri, încearcă să ne convingă că taman asta face. din păcate, eu mă las greu convins. de ce trebuie să deranjeze așa de tare pe bodyguarda ta civică, încât să insinueze că aș fi un individ cu storurile trase pe minte? dacă ea are certitudini absolute, relativ la genialitatea acestor cuvinte fără sens, precum și la infailibilul ei spirit critic, atunci eu am judecăți limpezi și abrupte care îmi spun că lucrurile nu stau deloc așa. până la urmă, dincolo de faptul că X sau Y susține un anume punct de vedere, problema capătă alură de principiu. ai expus în spațiu public și pot să-ți spun, dacă am chef, că nu-mi place, fie și dacă mi se pare. interdicțiile pe care încerci să le impui sunt, evident, neavenite și chiar deplasate. iar dacă ai nevoie de amorași cu arbaleta în stare de tensiune, pentru ai panica pe îndrăzneți, atunci chiar că te discreditezi definitiv. apără-te singură, dacă poți. 3. mai departe,întreb: acestea-s versuri? "ecartez e o plată nu-mi face rabat reglez minutarul eu încă reglez îl prind la mâna stângă încheietura mea din ce în ce mai strâmtă încă o gaură în minus la curea în sfârșit nimeresc catarama ma-nțeapă și mă doare"... si dă-i si dă-i si dă-i, neicusorule, si clopoțeii linka-linka, de-ți vin să-ți înfigi "minutarul" în creștetul capului și să-ți spui singur ora exactă! | |
| = erată | ioan peia [06.Dec.06 18:55] |
| "...a-i panica..." | |
| = peia, insisti si te rugasem... | Ioana Barac Grigore [06.Dec.06 19:05] |
| da, mai, peia, astea sunt versuri! in cartea mea cu masurile versurilor sunt versuri. in a ta poate nu sunt. am invatat ceva de aici? ai intrat sa ma faci mai buna? mai destepta? sa ma ajuti? sa ma faci de ras? de ce ai intrat? explica-mi! si nu mai insinua. la mine nu mai insinuezi. spui ce ai de spus. apoi, de ce as avea nevoie de ajutor? ai aflat tu, de curand, ca ai fi mai puternic sau mai bun decat mine la ceva? vrei sa ma sperii? fa-mi o copie xerox si trimite-mi dovada. deci nu mai suntem prieteni? ce suntem? dusmani? ca vad ca nu-ti sunt indiferenta. n-ar fi mai bine sa-ti fiu indiferenta?! ia mai gandeste-te! | |
| = ciudat | Adela Setti [06.Dec.06 19:13] |
| Oamenii se ceartă de vreun ceas... de la un biet ceas. O fi vreo diferență de fus orar, îmi zic. Și acuma despre text ca să nu fiu ayvârlită la offtopic cu un bobârnac :) Textul e un dicteu, sau cel puțin așa dă impresia. Nu e rău, dar am citit altele mai bune la tine. Și am reținut asta, "alegeți un ceas / e unul / nu am de ales", unde poate ar fi fost mai corect :( eu unul nu am de ales. În altă ordine de idei: din orice experiență, fie ea și trivia, se poate spune ceva pentru cei care vor să înțeleagă. Revelațiile stau de multe ori în cele mai nesemnificative lucruri. Iar aici revelația e timpul. Ciclic. Ca și forma dicteului. Ca și sensul acelor. Personal, cred că e un text-provocare ce și-a atins scopul. Numai bine. Adela | |
| = ce cuminte! | carmen mihaela visalon [06.Dec.06 19:17] |
| Intrebare tehnica. Cine este comisvoiajorul: >viata? >iluzia? | |
| = dacă pe mine mă întrebai așa prompt :) | Adela Setti [06.Dec.06 19:20] |
| Viața, bineînțeles. Dispune de un singur ceas, pentru fiecare din noi, mereu același. Și ni-l vinde insistent. Și scump. | |
| = este poemul tragerii de timp... sau asta trebuia sa fie | Ioana Barac Grigore [06.Dec.06 19:24] |
| nu e de la ceas, adela. e de la offtopic. eu deschid mereu usa daca ciocane cineva, dar daca impingi cu umarul in ea si imi spargi capul ma gandesc ca ai o problema cu mine... e bine sa ii lasi in pace pe cei care asta vor de la tine. ma rog, sper sa se rezolve si asta. altfel, priveste versul penultim ca fiind imposibila alegere. respectiv: mai este doar un singur ceas; ce mai poti alege...?! este un dictee revizuit de cateva ori, scris in prezenta cuiva care ma inspira deseori. | |
| = aici... | ioan peia [06.Dec.06 19:28] |
| ... chiar vorbeam despre versuri, și nu despre pielea cutărui autor. sau, iarăși, nu e voie dacă nu e cu busuioc muiat în agheasmă? | |
| = carmen, adela | Ioana Barac Grigore [06.Dec.06 19:29] |
| comisvoiajorul este, mai mult, un samsar... ca doar n-o sa dau si numele si coordonatele. e mai bine acum. mi-a mai scazut pulsul. va multumesc | |
| = aici... | ioan peia [06.Dec.06 19:30] |
| ... chiar vorbeam despre versuri, și nu despre pielea cutărui autor. sau, iarăși, nu e voie dacă nu e cu busuioc muiat în agheasmă? | |
| = e in regula, ioan | Ioana Barac Grigore [06.Dec.06 19:31] |
| ai o opinie si stii ca respect opiniile tale. te astept si la viitoarele. am una pe care, cum nu-mi sta in fire, o clocesc de ceva timp. m-ar onora sa iti spui opinia la ea. o voi posta curand. | |
| = trec si eu pe aici, ma primiti? asa , ca de moș Nicolae? | Ioana Florea [06.Dec.06 20:36] |
| nu imi place acest vers de nici o culoare: "aceeași sumă mereu decartez". poezia este interesanta, intr-adevar, dar ar fi fost mult mai bine daca ar fi fost mai compacta. pana la final cam uiti ideea si iti trebuie sa citesti de cateva ori sa intelegi rostul acelor lucruri. geanta, ceas, mana, piele, brr..o gramada. ele au o anumita logica, dar ea se pierde. aranjarea versurilor nu cred ca e cea mai fericita, ar fi preferabil versuri mai lungi, reducand astfel din lungimea poeziei. un alt lucru pe care il observ este multitudinea de pronume... am numarat pe putin 12 pronume personale!!!! e suparator. insa un vers minunat: "încheietura mea din ce în ce mai strâmtă" si imi e ciuda ca nu l-am gandit eu! o spun cu toata sinceritatea. ideea este buna, dar cred ca ar mai trebui lucrat dupa cum am mai spus la forma. | |
| = versurile decisive | Sandulescu Madalin [07.Dec.06 00:05] |
| "manșeta se ridică nu are ceas el nu" interesante... cred eu cheia rezolvarii acestui mister... sau poate adancesc si mai mult poezia... dar pana la urma rezolvarea am gasit-o in ultimele versuri. eu zic... ca e o poezie destul de buna... atat cat ma pricep... numai bine Ioana... la cat mai multe scrieri... cu drag, Madalin. | |
| = ioana, madalin | Ioana Barac Grigore [09.Dec.06 03:27] |
| multumesc pentru aprecieri si sfaturi. voi tine cont de ele. | |