Comentariile membrilor:

=  parere de profan in toate	Dan Cârlea [23.Dec.06 19:35]
Nu am citit cartea, dar mă refer doar la partea aceea vezi-doamne erotică, iată ce apropiere am folosit și eu, să fiu în ton cu pasajul, demult nu mă mai furnică printre chicioare la auzul unor teribilisme din astea, articulate pe un marketing încă eficient, obținut din ciocnirea contrariilor cu fundamentale mize transcendente și imanente, din mixarea elementelor religioase cu cele sexuale. Oricum, ideea e că asemenea atmosferă e arhiuzată, roasă pe toate parțile, pentru mine e semn că autorul nu prea are ce spune, se refugiază în falicul turn de fildeș al celor care au „tupeul” să scrie fără inhibiții și de acolo dau frisoane adolescenților care încă mai cer prietenia, înainte de a spune „ dragă, ia hai pe la mine sa bem o cafea, că mi s-a cam făcut de tine . S-a scris enorm pe tema asta, e un filon cam secătuit, dar mă rog, poate mă înșel, sau pur și simplu nu mai am nevoie de roți reinventate, care să îmi plimbe fantasmele între umbra crucii și pubis, și să scărțâie pe vinovății .
=  dane	felix nicolau [23.Dec.06 19:41]
pai nu e cartea mea, dle, pe mine trebuia sa ma injuri pt calitatea recenziei. pe de alta parte, tu ce crezi ca sugereaza cronica mea, eh? sa te vad
=  corect felix,	Dan Cârlea [23.Dec.06 19:57]
eu m-am axat mai mult asupra pasajului, dar cred ca, implicit, si a pozitiei criticii față de țâțâ zbârcită și mulsă de Corlan. Acu stau si ma intreb : nu e o greseala sa ma iau, in mod nevoit, drept etalon si sa consider ca lumea nu mai are nevoie de aceasta mixtura de teme ? In definitiv, pentru fiecare lumea e la inceputuri, intr-un anumit sens. Să vedem ce o mai fi, oricum, apropos de ceea ce sugerezi cu deschiderea spre alte orizonturi culturale, avem un comisar european pentru multilingvism, ceea ce e bine de tot, în primul rând pentru că în câțiva ani norvegienii îl vor putea citi ( și ) pe Cârlea :)) La multi ani ! :)
=  felix	florin caragiu [23.Dec.06 20:51]
Pe de o parte urmărești confruntarea traducerilor, evidențiind locurile de suprapunere și cele de diferență, mai ales în zona de argou. Cum știu germana, și nici nu e ceva complicat, am putut să confrunt, pentru alții e mai dificil, deci această parte nu știu cât de mult o pot urmări. Dar oricum, e un fir clar, survolarea fidelității chiar dacă nu neapărat literale a traducerii și chiar remarcarea faptului că scrierea a fost concepută spre a putea fi ușor tradusă într-o limbă de circulație. Este o tendință de afirmare prin lucrări usor traductibile în contextul integrării, pe care ai surprins-o bine. În al doilea rând pare că urmărești narațiunea, în ceea ce are ea mai special sau să zicem șocant. Aici, ca părere personală, textul ales nu mi se pare că are ceva special literar, schema mi se pare prea comercială, facilă, chiar telefonată. Nu văd prezentată suficient o textură care să merite unui "cititor citit" a o cumpăra, fiindcă în sine o simplă povestire cu veneră și madonă plină de tensiunea sexuală blasfemiatoare, nu e deloc ceva nou și original, după cum însuți ai remarcat, iar pasajul ales mi se pare mai degrabă lipsit de subtilități sau inovații literare. Referitor la ultimul paragraf, pare că e o traducere atentă, dar nu înțeleg ultima propoziție. Un efort benefic cui? Sincer nu prea văd ce impact notabil asupra integrării ar putea veni de aici, în afara faptului că se încadrează într-un anume curent de mixaje. E aici cred o ironie fină, să fie vorba de un viitor generos... financiar... sau/și literar-artistic?! Sărbători Fericite!
=  sa decriptati bine!	felix nicolau [24.Dec.06 04:40]
sa dea Domnul sa fie citit Carlea cat mai repede in norvegiana, desi am o matusa care tare si-ar dori sa te parcurga in olandeza:)) Florine, esti un tip tare inteligent si subtil. Dar era nevoie sa mai recunosc eu asta? La multi si voua, descifratorilor!
+ Felix	Ioana Bogdan [24.Dec.06 22:40]
Părerea mea, ca un răspuns dat autorului (care, de altfel, nu-l aștepta de la mine)la întrebarea "ce sugerează cronica asta?" este că Felix ne sugerează să citim cartea. Când un critic îți sugereaza să citești o carte, mergând până într-acolo încât să uiți că n-ai citit vreodată cartea dar, în schimb, să crezi că ai răsfoit-o, că ai propriile tale opinii despre acea carte, însă acele opinii nu sunt deloc ale tale, înseamnă că acel critic e foarte bun. Mă tot învârteam în jurul cronicilor lui Felix (fiindcă eu le citesc pe toate cu viu interes) și nu reușeam să prind de unde vine punctul forte, pentru că nu utilizează metode ieftine și totuși, textul lui te captează, te trimite către textul suport. Pe scurt, felicitări pentru recenzie. Cred că la fel de mult mi-a plăcut cea la "De ce fierbe copilul...". Rămân la opinia mea că te descurci cu o dezinvoltură de invidiat în domeniul ăsta.
=  ps	mircea lacatus [25.Dec.06 03:50]
ps un tanar de pe aici inteligent de altfel mi-a spus odata in fatza (stia ca obisnuiesc sa mai merg pe la biserica) anume ca visul lui este este sa violeze o femeie in altarul unei biserici i-am tras un pumn in nas am simtzit o placere deosebita sä-i violez frumusetze de nas s-a sters de sange cu maneca si-a plecat injurandu-ma...nu vorbim oare de acelasi om ? evident ca nu acesta era austric celalat roman acum daca s-a tradus cartea in germana cu sigurantza o s-o citeasca si el si o sa ma dea in judecata ca l-am lovit pe nedrept devreme ce un roman a scris intr-o carte ceea ce viseaza el sa faca demult vai mie felix cred ca ai inteles ce am vrut sa spun nici o clipa nu m-am indoit de calitatea scriiturii tale si de integritatea ta morala am scris aceasta numai dintr-o revolta probabil similara revoltei lui dan care observ cu bucurie vede in aceleasi nuantze ca si mine
=  chestiuni	felix nicolau [25.Dec.06 13:17]
Ioana, merci, interventia ta e una fina si de bun augur mereu pt mine. Mircea - daca vrei, o sa-ti dau adresa autorului, sa te descurci cu el. Pe de alta parte, cronica aceasta, mai veche, trateaza cu finete, un teribilism anacronic. O sa intrebi de ce exact acum acest subiect, cum am vazut ca i-ai reprosat Ioanei. Omule, am vrut exact sa reactionati puternic, am vrut sa cititi printre randuri,capisci? Deci steaua Ioanei , sunt sigur, miza exact pe subtilitatea criticii. Daca nu e asa, sa-mi dai si mie un pumn in nas!
=  despre reprezentativitate	Valeria Manta Taicutu [27.Dec.06 09:43]
Nu știu cine este Ion Corlan, pentru că difuzarea cărților este în continuare în impas și ai, cel puțin în provincie, cu mare greutate acces la cărțile bune sau recomandate drept bune. Statutul cronicarului / al prezentatorului de carte nu implică neapărat judecăți de valoare, ci impune ca el să citească și pentru alții și să incite la lectură. Sarcina aceasta fiind uneori ingrată, poate că ar trebui să poarte o tăbliță cu „nu trageți în pianist”, ca în străvechiul banc. Mărturisesc că mi-ar plăcea să citesc opul lui Ion Corlan în variantă originală, fiind o total necunoscătoare a limbii germane. M-ar interesa nu originalitatea tematicii (marile teme ale literaturii au rămas aceleași de cel puțin două mii de ani), cât inteligența combinatorie a autorului și modalitatea de abordare stilistică. Sper – și aici am încredere în Felix – că romanul în discuție este suficient de valoros ca să merite transpunerea într-o limbă străină. Pentru că un asemenea demers poate contribui la imaginea – favorabilă ori ba – a literaturii noastre peste hotare. Nu mă îngrijorează erotismul debordant și blasfemiile, mă interesează dacă această carte, prin traducerea ei, face un serviciu literaturii române sau dacă nu cumva reprezintă un alt imens deserviciu.
=  Atingerea a tot ce e sacru	catalin afrasinei [27.Dec.06 10:32]
Scena cu altarul aș vedea-o ca pe o nuntă în registru modern, care merge pe ideea de blasfemie. Atingerea a tot ce e sacru, "plin", punerea în dezordine, instaurarea derutei, îndrăzneala excesivă, "violarea" poeziei, până la efecte de-a dreptul dureroase și scandaloase sunt "cuceririle" modernității, care vrea să bruscheze sensibilitatea cititorului. Sfâșierea este o atitudine modernă, dar nu în sensul văicărelilor lui Enăchiță Văcărescu, ci în acela că poezia își dezvăluie mușchii și tendoanele, cum spunea Manifestul boierist. Desfigurarea idealului este doar o față a acestui titanism al modernității. Cu bine, Gina-Elena Afrasinei
=  undeva, candva	cornel marginean [28.Dec.06 13:17]
De obicei doar citesc cronicile tale, acum fac un mic comentariu : Imi amintesc de o povestioara auzita demult, pe care nu o uit si care replica actului de blasfemie intr-un mod ce scoate din acest rol fiinta umana. Un erou, de genul celui din acest roman face un pariu cu prietenii sai, contra fricii, (peste drum de biserica, la carciuma). La miezul noptii, el trebuie sa mearga in biserica si pe intuneric sa implante un cutit in masa altarului, cutit ce va fi gasit acolo a doua zi drept dovada. Eroul nu se mai intoarce. A doua zi dimineata prietenii il gasesc mort, cazut langa masa altarului. Implantase cutitul in masa, insa prin poala hainei sale. Dand sa plece a fost oprit. Speriat peste limite, murise. Acesta este un motiv, sa nu ii spun mit, care se si emite si se si distruge in aceeasi poveste. deapre roman : In clipa petrecerii actului de blasfemie eroul se poate considera castigator. Dar in totalul timpului el nu este. Fiinta sa se schimba si ceea ce ii urmeaza in viata sa nu va confirma niciodata valabilitatea a ceea ce a infaptuit. Acest aspect trebuie luat in considerare de cei ce fac, sau gandesc la astfel de lucruri. Nu stiu daca autorul are o pozitie sau lasa un mesaj despre asta. Laudele pe care le-ai primit pentru acest text sunt binemeritate.
=  cornel	felix nicolau [28.Dec.06 16:46]
merci pt lectura. de fapt actul profanator e unic in roman si face figura teribilista. altminteri, romanul e teribil de...nemtesc, de prusac
=  un semn	Uln Aron Alex [03.Jan.07 01:12]
Se poate spune simplu... poezia este intraductibila... proza asisderea... a imita o carte... si puterea de a-ti imagina... multe cuvinte petru... ce? efortul este boieresc ... cuvinte moarte batrane... scrie despre tine cat mai ai timp... daca ai ceva de spus... altfel oricat sucesti cuvintele ele cad ca frunzele... si moarte... Uln
=  Semn II	Uln Aron Alex [03.Jan.07 01:36]
Si sa nu uitam vorba multa saracia omului... cu iubire Ulnul PS... este cazul ca pe frontispiciul unei pagini sa mai apara si boieri altfel tu te numesti rege... si cred ca vei imita un Vlad Voda cel Cumplit!
=  un raspuns pertinent= filosofic=egal si .... cu maestrul	Uln Aron Alex [03.Jan.07 03:27]
"Părerea mea, ca un răspuns dat autorului (care, de altfel, nu-l aștepta de la mine)la întrebarea "ce sugerează cronica asta?" este că Felix ne sugerează să citim cartea. Când un critic îți sugereaza să citești o carte, mergând până într-acolo încât să uiți că n-ai citit vreodată cartea dar, în schimb, să crezi că ai răsfoit-o, că ai propriile tale opinii despre acea carte, însă acele opinii nu sunt deloc ale tale, înseamnă că acel critic e foarte bun."
=  concluzie	Uln Aron Alex [03.Jan.07 03:29]
Nu cititi carti... Felix... o sa le explice... tovarsi boieri!
=  Felix - un mare filozof!	Uln Aron Alex [03.Jan.07 03:50]
Adevarul este ca Fenix le " suge_rează " pe toate... asteapta, viitorul " suge_ratiunilor" ... suculente de altfel... ca cata arta... sugerez sa i se puna stele... sugestive... sugestia este sugestiva si suge... sugestivitatea sugestiei insa a sugestiona este sugestiv... si speram ca sugestia... este filosofico-sugestiva... asteptam sugestionati!
=  semn III	Uln Aron Alex [03.Jan.07 04:02]
Batrane si acum serios... nu iceraca imitatia(sincronismul)... greutatea frumusetea cuvantului vine din sine... artificialitate moare,tu doar incerci... esti departe batrane... si ultimul sfat de iubire... daca incerci ceva mergi pana la capat altfel esti un ratat( nu le incerca pe toate).. dumnezeu cu tine!
=  zaraza	felix nicolau [03.Jan.07 12:00]
batrane ulm, sfaturile tale imi vor fi de mare folos in viitorul apropiat. pana atunci cu nadejde te blagoslovesc
=  scuze!	Uln Aron Alex [03.Jan.07 17:24]
Va rog sa elimintati comentariile hunesti... sunt clipe in care .... ma rog... am sarit calul... scuze maestre Felix ... da, imi cer scuze... Uln
=  que sea paz,entonces...	felix nicolau [04.Jan.07 09:39]
no hace nada y no me dices mas "maestro"--estoy cansado de esa denominacion
=  exercitii lungi si triste	woland, koroviev & behemoth [05.Jan.07 11:51]
da, vechea problema a croceenilor de pretutindeni si de aiurea in ce priveste traducerile, la voce che suona in un'altra voce. asa se pare, pentru ca iti justifici abordarile critice prin acele texte de desfatare barthesiene prin care multi isi justifica lecturile proaste, mai degraba pe acelea prost facute. daca luam formula croceeana si o rabatem nitel peste panseurile barthesiene, de multe ori rau intelese (asa ni se intampla cand il citim pe Barthes dupa traducerile doamnelor Babeti si Stefanescu), vedem ca nu mai ramane mare lucru. Jongleurul Barthes chiar teoretizeaza in Plaisir du texte (Ed. du Seuil, 1973), nu textele de desfatare care sa ne justifice lecturile, ci chiar opozitia plaisir/jouissance. ne intrebam atunci, lectura mediocra de plaisir nu e de fapt o masturbare lunga si trista? De ce relatia traduttore-traditore ne strica jouissance-ul? Si, chiar, ce inseamna jouissance cand daca o luam pe fir in sus, debusam in ceea ce il marcheaza cultural pe traducataor, ei, si retour amont, cand tocmai credem ca am atins sursa debusam peste copia ei, chiar la autor, cum ar spune Derrida, supliment, duplicare, simulacru, diferanta, scriitura, gramme, pharmakon, [...]trace, hymen (cum avenit ne completeaza enumeratia Livius Ciocarlie in Realism si devenire poetica). da, hymen.
=  uff, tag-ul	woland, koroviev & behemoth [05.Jan.07 11:53]
aam uitat sa-l inchid la timp si am facut comentariul de mai sus si mai jalnic. macar sa-l inchid. am reusit?
=  haute-couture	felix nicolau [05.Jan.07 20:11]
am inteles eu unde bati tu, si inca f bine. acuma nu stiu daca ai inteles tu unde bat eu cu cronica asta. as zice ca ar putea fi citita in...speraclu. dar cum nu e ghicitoare,nici n-are dezlegare fixa. oricum, excelent comm-ul tau! sper sa ma mai ataci in stilul asta, are tot site-ul de invatat. ps. pe barthes nu-l plac decat ca poststructuralist!