Comentariile membrilor:

=  Constantin,	Dana Banu [17.Jan.07 11:48]
poveste-poezie cu iz ciudat, un spus cu irizări și fionguri, io îți spun clar că jumătatea ultimă din versul 3 nu îmi place, e prea faină trăsura ca să te apuci să mulgi hamurile sau caii... în schimb primul vers redă echilibrul distrus de caii mulși printr-o imagine uluitoare prin insolitul ei, prin frăgezime da, o poezea ciudată și tocmai de aceea plăcându-mi salut
=  Re: Dana Banu. Caii între mulși și smulși	Constantin Codreanu [17.Jan.07 11:56]
Să știi că am ezitat la acel vers între "smulși" și "mulși", am rămas la ultimul păstrând continuitatea laptelui de mai sus, deși, încă mai ezit, iar comentariul tău e o complementare a ezitării înclinând balanța spre prima variantă... Mulțumesc de trecere și comentariu!
=  No more hesitation, Dana!	Constantin Codreanu [17.Jan.07 12:03]
Gata! Am renunțat la mulgere, de azi înainte, conform noilor norme ale UE caii nu mai pot fi mulși pe agonia:)!
=  fruntea transpiră tremurând sub bagheta zânei	Maria Prochipiuc [17.Jan.07 12:26]
Uite că am reușit și eu un prim popas în trăsura gata pregătită pentru așezat poemele cu versuri uneori prea înverzite, alteori prea trase de păr. Încă din start aș spune că titlul e cel ce m-a atras( glumesc, te urmăream să te prind cu un ultim poem ) și totuși aș propune schimbarea lui, pentru originalitate. crengi de lapte înverzind din pantofi de cenușăreasă - un vers deosebit, se pare că nașterea se produce altfel de cum ne-am fi așteptat, primul pas e făcut tot de cea care poate dărui viață: crengi de lapte, starea de început a devenirii omului sau poate fi chiar a poetului sau de ce nu a poeziei. însemnată, fruntea transpiră tremurând sub bagheta zânei – însemnul acesta pe frunte l-aș lua ca o formă de botez, atunci este însemnat (desigur că toate le pot transfera poetului sau poeziei) pruncul acela care va încerca să înverzească... să crească.. trăsura e gata, caii sunt proaspăt mulși de hamuri- de ce mulși? Cînd poate fi o altă exprimare chiar metaforică, diminuează versul.Trăsura e gata, e așa cum ți-ar spune cineva: uite, viața îți stă înainte, sau dacă e să transfer în sfera poetului ar fi cam sub forma: poetule, asta îți este soarta, fără transpirație nimic nu poate fi posibil! mă uit de tot în brațele sânilor tăi verticalizați spre infinit – mă uit, are aici după interpretarea mea două conotații, mai întâi că poți fi uitat acolo, fiindcă e o stare de bine, sau că te uiți cu ochiul și vezi în depărtare infinitul ce te așteaptă. Desigur că mai poate fi și altă semnificație cea cu brațele și sânii iubitei (tind să cred că spre acolo vrei să te îndrepți) pune-ne pene pe pântece să ne iubim cu inimile-n sus – mi se pare în plus versul acesta, în contextul a ceea ce urmează, mă opresc aici sau să merg mai departe? Nu, rămân aici, fiindcă vreau să văd ce se întâmplă mai departe. P.S. Nu mă duc spre alte conotații ale unor situații ce se întâmplă prin alte lumi. Vreau să rămân în starea interioară a sufletului!
=  pată perfectă...	Romulus Campan [17.Jan.07 12:36]
Constantinule drag, Iar ți-ai răsturnat paharul în care amestecai culorile perfecte a ceea ce doreai să scrii. Mă bucur că n-ai apucat să-ți "raționalizezi" prea mult culorile. Pata multicoloră este exact așa cum trebuie să trebuiască. Cu drag respectuos,
=  iubire în registru ludic	Adela Setti [17.Jan.07 12:42]
"de fiecare dată când pleci sunt ca o biserică fără clopote" Îmi place, îmi place! Și ca de obicei când îmi place mult ceva, rămân și eu speakless. Un text minunat. Felicitări. Adela
=  Re: Maria. De ce nu îți place Blaga:)?!	Constantin Codreanu [17.Jan.07 13:01]
Maria, 1. nu am văzut propunerea pentru un nou titlu, ai văzut mai sus, sunt deschis la intervenții (nu chirurgicale, Doamen ferește!). Mă bucur că m-ai prins:)! 2. Desprinzi cu exactitate esența laptelui și însemnului. Merci! 3. Nu mai sunt „mulși”, ai văzut? 4. „Mă uit” e bogat în interpretări, de aceea îi este bine acolo între brațe:). 5. Bine că nu te-am speriat cu penele alea nenorocite și ți-ai continuat drumul. Îți mulțumesc din suflet pentru, cred, cel mai detaliat prin conținut, vast prin cantitat și sufletesc prin apropiere comentariu. Drag, Constantin
=  Re: Romulus. Pata multicoloră a acestui text	Constantin Codreanu [17.Jan.07 13:04]
Departe de mine orice gând de raționalizare, poate datorită impotenței… de a raționaliza:), mai ales în acest text! Merci de trecere și comentariu ! Cu respect drăgăstos, Constantin
=  Re: Adela Setti. Jocul de-a dragostea	Constantin Codreanu [17.Jan.07 13:08]
Wow! De când nu te-am văzut, Adela, pe aici. Mă bucur să te surpind comentând un text care ți-a plăcut prin jocul lui de-a dragostea. Merci de trecere și comentariu! Cu drag, Constantin
=  întru nașterea noastru întru Blaga...	Maria Prochipiuc [17.Jan.07 13:09]
Constantin, îmi place foartre mult Blaga, a fost doar o glumă referitoare la titlu, mă gândeam că ai prins asta din comentariu. M-am oprit din comentariu fiindcă trebuia să trec totul în alt registru și m-am gândit că cine știe poate mai încearcă și altcineva... te voi citi de câte ori te voi afla atunci când voi deschide pagina poezie.ro.
=  Re: Maria și Ela Victoria Luca.	Constantin Codreanu [17.Jan.07 13:22]
Da, Maria, păi, și eu glumisem cu titlul comentariului meu, dar, știi cum e, mă gândeam că astfel atrag mai mulți cititori cu o întrebare de genul acesta:)! În plus, chiar nu cred că există careva să spună sus și tare că nu îi place Blaga. Îmi aduc aminte aici de profesorul meu de Limbă și Literatură Română care ne întrebase odată care e scriitorul sau poetul nostru preferat. Fiecare vinea cu răspunsuri care mai de care, bine, că o mare parte se oprea la Eminescu, Coșbuc sau Creangă (eram atunci printr-a 8-a, eu fiind fascinat, ca și acum încă, de Sadoveanu). Atunci proful nostru cu un zâmbet printre firele de mustață ne-a spus că pentru a spune că ai un atuor preferat trebuie să știi cel puțin vreo 80 la sută din opera lui, or, altfel, ești un « aventurier », pentru că nu poți spune că îți place ceva fără a ști esența acelui plăcut. Onorat de promisiune. Te mai aștept! Ela, mă conformez. (Gândeam că e mai nobil să răspund personalizat) Cu drag, Constantin
=  .	Ela Victoria Luca [17.Jan.07 13:27]
e nobil, fiindcă oricum le răspunzi personalizat. doar că în același spațiu, nu în spații succesive. :) mulțam.
=  constantine, sunt in contra-timp...	cornel stefan ghica [17.Jan.07 14:16]
...dar itzi las un (prim) semn. e o poezie care "prinde' ritm in final, unde eshti (mai) aproape de tine. prima shi ultima strofa mi-or placut. revin. cu stima, blueboy
=  Strofele marginilor	Constantin Codreanu [17.Jan.07 14:20]
Blueboy, cred că am făcut schimb de roluri:)! Astăzi observ că ai deveni extrmist, doar strofele de pe margine te ademenesc. Merci pentru un prim semn! Aștepr revenirea! Drag, Constantin
=  Parerea mea	carmen mihaela visalon [17.Jan.07 21:11]
"mă uit de tot în brațele sânilor tăi verticalizați spre infinit" acesta este versul meu preferat, chiar daca forma in care mi-as fi dorit sa-l citesc este un pic diferita de cea propusa de tine. "mă uit de tot în brațele sânilor tăi incolonati spre infinit" + pentru ca am stabilit ca nu te superi, dupa ce te-am laudat propunandu-ti "versiune brancusiana" a poezieie tale te voi si critica un pic: inceputul cu pantoful cenuseresei mi se pare ca exploateaza un filon care a secat: versul de inspiratie basmistica.
=  Re: Carmen Mihaela Visalon. Încolonarea Brâncușiană	Constantin Codreanu [17.Jan.07 21:50]
Mihaela, schimb verticalitarea pe încolonarea brâncușiană, chiar îmi place mai mult așa. Merci mult! Mă mai gândesc la „pantoful cenușăresei”! Mulțumesc pentru constructivism!!! Cu drag, Constantin P.S. Nici un fel de supărare!:) Cum aș putea să mă supăr pe un comentariu din care am de „câștigat”?!
=  Re: Carmen Mihaela Visalon. Încolonarea Brâncușiană	Constantin Codreanu [17.Jan.07 21:58]
Mihaela, schimb verticalitarea pe încolonarea brâncușiană, chiar îmi place mai mult așa. Merci mult! Mă mai gândesc la „pantoful cenușăresei”! Mulțumesc pentru constructivism!!! Cu drag, Constantin P.S. Nici un fel de supărare!:) Cum aș putea să mă supăr pe un comentariu din care am de „câștigat”?!
=  descopăr și...	Victoria Dragan [14.Feb.07 23:55]
subscriu și eu, devenind fan la crâmpeiul de vers "și de fiecare dată când pleci sunt ca o biserică fără clopote, mut -" ...desi clopote in mine bat, urlând...
=  Re: Victoria Drăgan. Clopotele din noi	Constantin Codreanu [15.Feb.07 09:16]
Mă bucur să știu că am deja atâția abonați distinși:) la acel crâmpei de vers de care ai adus aminte și tu, Victoria. Cu drag, Constantin