| = adina | olga stefan [21.Jan.07 21:33] |
| sunt destul de grăbită dar mă opresc ca să-ți spun că versurile "așa e de când m-am mutat rochia îmi e prea lungă îmi ajunge până la moarte dar cum pot să mor dacă degetele care m-au făcut să mă încovoiez au săpat un șanț adânc prin plămâni și mă ajută să respir" mi se par deosebite pentru că ascund între aparența hiper-sensibilității și așezarea într-o ordine diaristică destul de cuminte, de matură a incipitului, o stranietate aparte, care descinde spre tristețea deliberată, ca adjuvant al actului creator. e ceva ce ai intuit în versurile de mai demult, aici însă mi se pare că efectul se limpezește, că acel conglomerat de stări și imagini și particule de praf a căpătat coerență. aș fi încheiat textul aici. | |
| = Spirala luminii | Ioana Geacăr [22.Jan.07 09:40] |
| O poezie construită-n spirală între lumină și întuneric. O "casă spiralată" în care confesiunea elegiacă se infuzează în metaforele singurătății. După "pe buzele mele s-a așezat gheață" vine inutil versul:"nu mai pot vorbi", ce construiești - deconstruiești apoi explicând. De asemenea aș elimina "pentru primăvară", corect este "eu mă încovoi". Acestea sunt nimicuri, textul în sine e bun, îmi place și finalul ludic al casei îmbrăcate, strâmte. | |
| = Olga, Ioana, cu întârziere | Adina Batîr [02.Feb.07 01:45] |
| Olga, nu știu cât de conștient e ceea ce fac, cred că ține de anumite praguri de timp, apoi mai e și surplusul de trăire care trebuie cumva eliminat. mă bucur că ai trecut. Ioana, acum și mie mi se pare în plus versul al treilea, însă am avut în vedere textele anterioare despre erhan și am dorit ca acesta să reprezinte o consecință a lor; astfel caut o interdependență solidă între ele și mi-e destul de greu să modific ceva. știam despre verbul reflexiv "a se încovoia" că are la indicativ prezent, persoana întâi, forma "mă încovoiez", iar verbul "a încovoia" - "încovoi". așa am găsit și în dex, sper că nu mă înșel. mulțumesc pentru comentariu și pentru trecerea fină. | |