| = Aprecieri | Madalin Ciortea [07.May.07 23:21] |
| Un poem de o forta expresiva miraculoasa, un poem din cuvinte simple asezate in ziduri metaforice precum o Ana ucisa din prea multa iubire de viata. | |
| = "apele se retrag din noi apele seacă " | laurentiu enache [07.May.07 23:46] |
| chiar daca poemul inseamna altceva, eu l`am receptat dupa propria vointa. si un singur vers care mi-a trezit sa zic asa, un regret ciudat, acela de a nu ma fi luat in serios cand toti ceilalti o faceau. scara asta de oameni e fragila, fragila rau, | |
| = Nasturele de sus :) | Florin Andor [08.May.07 00:11] |
| ... vor trece copii desculți, să ne aducem aminte, pentru că nimeni nu ne spune ce avem ... acum e liniște, ei îmi vor spune că ești sus, eu mă voi întreba ce probleme ai ... vom bea ceva foarte dulce apoi ne vom alege prietenii, privind în gol ... un gând liniștitor va mai stăpâni o clipă cerul; oamenii stingheresc stând în picioare așa că le vom da o cale fără presupuneri ... aceasta nu-i o linie de asamblat vise, doar pentru tine, nici măcar o scară pentru cel care îndrăznește ... umbrele cerșesc bani, poate e un semn că ar trebui să ne odihnim ... le-am putea lua cu noi, am urca un rând de trepte, nu ne mai ajută dacă ascundem lucrurile ... pronosticul? ... întrebam, doar, apele(diminețile nu vorbesc prea mult) ... în fiecare zi, pe altă scară, ești adăugat grupului ca o miercuri oarecare ... se lasă frigul, închei nasturele de sus ... la bună veghere :) | |
| = are ceva | Ioan-Mircea Popovici [08.May.07 05:12] |
| ma bucur ca ai gasit scara aceasta. sigur ca-i o scara a fragilitatilor zidita dupa tehnica de ridicare a turnului de scoici. are ceva din jocul scarii duble. un joc perfect al golului si-al plinului, al luminii si-al neluminii se petrece in cercul acela taiat sinusoidal de-o balanta: "...din lăuntrurile bezmetice........ în fiecare secundă știam că mă voi întoarce la tine..." | |
| = ... | MA Ioan [08.May.07 10:41] |
| "mâinile mele oarbe mâinile mele prelungi" Eu simt că de aici izvorăște sensul poemului, în sus, în jos și în toate părțile. Cine nu știe să fie orb, nu își vede iubirea din palme... Noroc bun! MA | |
| = mulțumesc vouă | Ela Victoria Luca [08.May.07 11:52] |
| Mădălin, atunci când ești prins în "ziduri metaforice", forța dinlăuntru a vieții este atât de intensă încât poate sparge orice apă. Mulțumesc. Ionuț, scara de oamnei este fragilă câtă vreme liantul dintre ei nu este adevărul, iubirea, încrederea, fidelitatea, credința și așa mai departe. Să te iei în serios atunci când ești luat în serios. Merci. Florin, nasturele de sus va rămâne deschis fiindcă altfel nu poți lua pulsul viețiimorții, pulsul copiilor ascunși de ei înșiși, copii ce merg alături de tine o vreme, pentru ca apoi să își urmeze drumul apelor, mai departe. Da, ar trebui să ne odihnim, fiindcă dimineți mai sunt, copii mai sunt, iar pe scara de oameni are și ea privirea ei până la un anume cerc, de sus. Mulțumesc pentru firul comentariului, ai prins ceva bun. IOan, acest dans al absenței-prezenței, acea secantă care taie inevitabil în noi cercurile, acele turnuri ce se înalță în noi, simple citadele ce suntem, rămân cumva "jocul" de toate zilele. Mulțumesc. MA Ioan, acela a fost versul "magnet", într-adevăr, ca și primul. Două versuri în jurul cărora retsul doar au venit agale, rotindu-se. Ai bine simțit. Mulțam fain. Ela | |
| = intrebare, ela | Dana Mușat [08.May.07 12:15] |
| Sunt cate trei oameni pt fiecare treapta sau cate doi? Frumos text. | |
| = impresionant | Anni- Lorei Mainka [08.May.07 14:32] |
| strofele tale m-au impresionat extrem un inot intre tine si acea lume complexa pe care ai intuit-o atit de frumos | |
| = parere | Iacob Anghelovici [08.May.07 14:39] |
| "înot goală prin umbra ta deasă înot ca o pierdută mâinile mele oarbe mâinile mele prelungi scufundate până la ultimul dig" Tot textul imi aduce aminte de filmul "Ashes and Snow" (http://www.ashesandsnow.org) al fotografului Gregory Colbert, care poate fi vizionat si pe www.libertv.ro. Te prinde bine acest cosmos amniotic in care inaintezi ca intr-un balet de cuvinte: poate de aici senzatia de fluenta, de scurgere spre nicaieri, ca un fluviu de emotii cautandu-si drumul pe campia hartiei in meandre metaforice nesfarsite. "Ashes and Snow" mi se pare un film exceptional. Intru pe pagina ta pentru a savura aceasta senzatie difuza de disolutie in nirvana poeziei, ca o transa acvatica. | |
| = Dana, Anni, Anghel | Ela Victoria Luca [09.May.07 16:11] |
| Dana, întotdeauna, pe fiecare treaptă, sunt 3. Triada. Mai departe vezi tu, mai departe. Anni, înotul într-o umbră este mai împovărător decât cel într-o apă, oricât de neagră ar fi ea, apa. Anghele, fain ai descris tu transa asta acvatică și nirvana poeziei. Nu-mi rămâne decât să mă dezbrac de metafore și să ating imponderabilul. Să pot plana mai departe, tot mai departe. Voi căuta filmul, încă nu l-am văzut. Mulțam vouă, Ela | |