| + remarcat | Andreea Drăguleasa [14.Nov.03 14:42] |
| E greu să redau imaginile care mi-au plăcut cel mai mult, pentru că toată poezia ta emană un sentiment de frumos, de apropiere-depărtare ușor magică. Ar fi multe de spus despre magneți, Alladin, covoare zburătoare și numai de bine, dar ia, eu fac ce fac demult îți arăt partea care încă mai scârțâie din punctul meu de vedere: "călcam un an ne împiedicam de-un secol făceam multiuniversului ocolul" Poate reformulezi sau renunți la partea asta; poezia e frumoasă și e ceea ce așteptam de la tine. O insomnie mai plină de libertate... Andreea | |
| = m-a ploua o stea :) | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
| Multumesc Andreea.Nu toate insomniile sunt la fel, asta este clar :) O sa incerc sa umblu si la partea care scartaie un pic. Mersi si pentru steluta. | |
| = vroiam sa spun "m-a plouat" , sorry | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
| Sorry pentru greseala de la comentariu dar nu ar fi vorba de tastatura cat de "insomnii". | |
| = parere cu turbanul de vant ,tras pe ochi | Stefana Daos [14.Nov.03 17:05] |
| imi place ideea magnetilor monopolari si semnificatiile pe care le-ai atasat. versuri izbutite:"de covorul lui Alladin se lipea lumea" si notatia , dupa mine, excelenta: "vantul ni-l faceam turban". sunt insa si portiuni as zice ca inutil lungite, expresii care nu aduc nici semnificatii in plus , nici nu creeza atmosfera , nu confera muzicalitate, sau in orice caz eu nu m-am prins care le e rostul- vezi fragmentul cu soldatul. finalul iarasi parca merita ceva mai "magnetic" | |
| = Stefana | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
| Stefana, legat de soldat cand scriam mi-am adus aminte de o poveste pe care o ascultam cand eram mic.Poate o stii , e vorba de un soldat care gaseste un amnar pe care la fel ca in "Lampa lui Alladin" daca il freca scotea la iveala un duh , dar de caine.Am incercat sa apropii imaginile celor doua povesti, una contribuind cu un covor , iar cealalta cu o lampa , dorind sa alcatuiesc una singura. La final ce sa spun , eu am vazut totul in antiteza ( totul se departea , "noi" ramaneam impreuna ) , desi "magnetii" aveau doi poli. Oricum voi mai relua textul.Mersi pentru vizita si observatii si mai poftim in vizita. | |
| = Andreea | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
| Andreea, am modificat la: "călcam un an ne împiedicam de-un secol făceam multiuniversului ocolul" Am pus altceva: "dispăreau hotare se nășteau infinituri" Mie mi se pare ca arata mai bine acum. | |
| = așa este | Andreea Drăguleasa [10.Dec.18 14:27] |
| Sunt mulțumită, dacă nu, chiar încântată de modificare și de felul în care percepi critica mea constructivă. Îmi place să te știu motivat. Ți-am citit și celelalte insomnii. Mi-a mai plăcut una mult, dar nu spun care. Aștept să mai scrii, dar nu mai posta un număr mare de texte într-un timp atât de scurt. Lasă-le să se coacă și pentru tine, și pentru noi. Inspirație! Andreea | |
| = acum sa vedem daca o sa dorm sau iar o sa am vreo insomnie :) | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
| Da, intr-o mare masura ai dreptate legat de numarul poeziilor postate.Cred ca am sa le las mai mult in calculator ( sper macar o zi sa pot :) ); dar pana acum asa a fost, cum scriam una cum o postam. Legat de critica ta sunt foarte bucuros ; usor am inceput sa mai simt cuvintele mai greoaie sau inutile si normal asta se datoreaza faptului ca mi-ai explicat ce si de ce ar trebui sa schimb sau sa scot. Toata stima si admiratia, Claudiu | |
| = infinitul rau | liviu dascalu [15.Nov.03 14:17] |
| "dispareau hotare se nasteau infinituri" Poate ca pentru tine e o imagine "poetica", o fi sunand "frumos". Dar e foarte riscant sa introduci cuvantul "infinit" in poezie. In nici un caz nu induce cititorului acea stare de dezmarginire a eului prin participarea afectiva la o vaga alteritate, usoara betie lirica pe care ai vrut sa o semnifici. Tu ai simtit ceva in privinta asta, faptul ca "infinit" nu spune nimic, si l-ai multiplicat, ridicand la cub banalitatea: "infinituri". E "infinitul rau" despre care vorbea Hegel, cel rezultat prin simpla multiplicare cantitativa, si nu rezultatul firesc al evolutiei substantei (lirice, in acest caz). M-am legat de aceasta metafora doar fiindca voiam sa-ti spun mai mult decat: nu mi-a placut nimic din textul tau, fiindca metaforele tale suna fals si nu sunt bune conducatoare de lirism. | |
| = >> Liviu Dascalu | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
| Liviu Intentia "hotarelor" si a "infinitului" nu face decat aluzie la faptul ca totul zboara iar incomensurabilitatea "universului" in sine pana la urma nu inseamna decat finit, pentru ca zboara impreuna cu stele galaxii si "alte universuri" - adica impreuna cu cel despre care spunem ca nu are limita, dar eu vad mai multe universuri.Asa cum exista galaxii in universuri eu vad universuri existand in "ceva" , pentru mine doar acel "ceva" este infinit si asta am tinut sa subliniez si sa arat. Prin urmare ideea mea este ca exista ceva mult mai mare decat universul, ceva in care se mai afla altele asemanatoare acestuia. Dupa enumaratia "zburau" urmeaza destul de sugestiv dupa parerea mea "dispareau hotare" care indica finitul a ceea ce credem noi infinit, si urmeaza "se nasteau universuri" care reflecta infinitatea a ceea ce noi NU cunoastem. Apreciez bunavointa si interesul manifestat si iti multumesc dar totusi imi mentin punctul de vedere. Legat de falsitatea metaforelor nu pot sa iti zic decat un singur lucru.In opinia mea intr-o poezie poti face unele schimbari , dar nu o poti schimba pe toata, altfel ea ar deveni produsul ratiunii.Pentru mine poezia nu inseamna gandire, nu inseamna ratiune, ordonare logica si asa mai departe.Ca nu a iesit cum trebuie , s-ar putea sa fie asa , iti respect punctul de vedere.Dar eu nu pot schimba o poezie intreaga, daca apar o suta de pareri nu pot decat sa recunosc in final ca e slaba.Daca apar insa doar cateva, in ciuda lipsei majoritatii imi mentin punctul de vedere. Mai mult decat sa o sterg de aici nu as putea sa fac , oricat de slaba ar fi nu vreau sa schimb tot ceea ce tu consideri fals.Si chiar daca as sterge ceva , ar fi doar de aici, eu unul pe ciorna as pastra poezia. Iti multumesc inca o data si te mai astept cu placere.Criticile si observatiile sunt binevenite in ciuda faptului ca totusi ma pun pe ganduri si mai reiau textul si analiza sa. Cu respect, Claudiu | |
| = tot pentru Liviu | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
| Am facut o greseala la comentariul de mai inainte. In loc de "se nasteau universuri" este de fapt "se nasteau infinituri". Cu scuzele de rigoare, | |