| = da | Alina Manole [27.Jan.04 22:18] |
Interesantă ideea poemului tău. Este bună și forma. Remarc versurile: Tot atunci aveam si inima si ochi deosebeam atat de usor apa vie de izvorul mortii acum pietre grele imi poarta si strigatul si rasetul Te voi mai citi. Mult succes! | |
| = poem fara foto :) | dana stanescu [27.Jan.04 22:48] |
| Multumesc... poemul are si o fotografie de la care a pornit totul ( si nu numai ) dar habar nu am cum sa o atasez aici. | |
| = foarte bine | Eugen Suman [27.Jan.04 23:34] |
| ... ca nu ai pus poza. poate ca daca ai fi facut asta poemul ar fi fost injumatatit daca nu chiar anulat. cel putin asa se intampla in cazul meu. un text foarte bun, felicitari | |
| = de ce? | Ioana Camelia Popa [28.Jan.04 10:07] |
| adica sufletul acelei Ana bantuie pamantul...ca sa ne urmareasca pe noi pamantenii si pe noi cei care traim...un suflet nelinistit care traieste prin noi... Nu imi plac insa ultimele 2 versuri, poate pentru ca ma inspaimanta ideea cuiva care ma urmareste...Totusi as vrea sa stiu de ce nu pleaca in cer, sa se odihneasca de atata durere? | |
| = Ana | dana stanescu [28.Jan.04 14:40] |
| Draga Ioana, ma bucur de reactia care a trezit in tine textul meu... de ce? hm... Ana e viata..Ana e eterna..e de ajuns sa ma uit la oamenii din jurul meu .Ea nu ne urmareste..ea doar ne traieste cateodata :) | |