| = intoarcere in timp | Elia David [17.Feb.04 11:09] |
| M-au impresionat mult randurile tale, Florentina. De la inceput pana la sfarsit. M-am gandit ca Ina trebuie sa fii tu (?), cat despre bunica, imi sunt atat de cunoscute inima, sufletul, visele ei... Numai ca eu nu am transormat (inca?) in cuvinte sentimente mele de dragoste si recunostinta. Cred ca nu am avut curaj. M-ai facut sa ma intorc in timp,in copilaria mea doar pe jumatate fericita... | |
| = curaj! | Dănilă Florentina-Loredana [17.Feb.04 11:23] |
| Te-au impresionat, Elia, pentru că esti o fiintă sensibilă, un suflet mare, care nu poate rămâne neatins. Cât despre întoarcerea în timp...curaj! Si scrie, sigur iese ceva frumos, poate mult mai frumos decât te-ai astepta. În plus, e vorba si de rolul eliberator pe care-l are scrisul. Înainte de-a scrie textul ăsta (si mie mi-a lipsit o vreme curajul), stăteam cu plânsu-n mine, acum e mult mai bine, m-am mai linistit. Probabil e ca după spovedanie, cu toate că n-am făcut-o niciodată. Da, Ina sunt eu, mi-am dat numele ăsta, fiind mai scurt. Bunica îmi spunea Florina sau Florinel. | |
| = Bunicilor | Daniel Dinescu [17.Feb.04 13:03] |
| Draga "Ina", sa stii ca am ramas mut, cu lacrimi in ochi, parca am avea aceeasi bunica, ce multe asemanari! Oricum, cred ca asa au fost si sunt multe femei ce au apucat razboiul...si barbati care beau...ciudat. Textul m-a impresionat, multumesc pentru farama de suflet, care a ajuns exact unde trebuia - in sufletul meu. La re-citire!] D.D. | |
| = lacrimi | Dănilă Florentina-Loredana [17.Feb.04 13:30] |
| Lacrimile, Daniel, sunt semn că suntem oameni, asa cum ne-a vrut Dumnezeu, că nu trăim doar în prezent si numai pentru noi. Sunt impresionată profund de faptul că ti-am transmis o “fărâmă de suflet“, ăsta e si motivul pentru care scriem noi toti pe aici, să donăm suflet. Îti multumesc pentru citire si pentru comentariu. | |
| = bun | sorin teodoriu [17.Feb.04 18:10] |
| La textul asta, Sache nu stie sa comenteze. As vrea, dar nu pot. Imi place si este o intoarcere in timp bestiala. Atat pot zice. Sorin | |
| = bestial | Dănilă Florentina-Loredana [18.Feb.04 07:33] |
| La textul ăsta Sache a comentat în stilul lui, mai mult cu sufletul decât cu vorbele. Si, uneori, cuvântul “bestial“ spune multe, sau poate chiar totul. Lore | |
| = steluță virtuală | Virgil Titarenco [18.Feb.04 08:28] |
| Loredana, impresionantă povestea prin simplitatea și realismul ei. Cred că ai mai auzit dacă îți spun că ne-ai făcut pe toți să ne amintim poveștile bunicilor noastre "de pe vremuri". Există mici elemente în curgerea narațiunii care ar merita ajustate dar în general mie mi se pare superbă. Cum nu pot să dau decît steluțe virtuale, îți dau cea de-a doua steluță virtuală pe care am dat-o pînă acum. Să mai scrii... | |
| = încurajare | Dănilă Florentina-Loredana [18.Feb.04 09:45] |
| Această stelută virtuală face mai mult pentru mine decât una reală, dac-as fi simtit că n-o merit sau dacă venea din partea te miri cui. E, de altfel, prima mea stelută si nu ascund că m-am bucurat mult de această recunoastere.“Multumesc“ sună prea banal. Si totusi, multumesc! (uf, cuvintele astea, parcă uneori nu ne-ajută să exprimăm tot ce simtim.) Mi-ar place, dacă nu cer prea mult, să fiu sfătuită referitor la acele elemente care ar merita ajustate (unele cred că le stiu, pe alocuri n-am găsit o exprimare care să mă multumească nici pe mine, iar trecerea de la un plan la altul ar putea părea uneori bruscă).Sfaturile îmi vor prinde tare bine, dar modificări nu stiu dac-am să fac, nu-mi place să mă întorc să rescriu, asta mă oboseste enorm. Numai bine si multumesc pentru încurajarea de a continua să scriu! Loredana | |
| + Lore și bunica ei | Luminita Suse [29.May.04 04:54] |
| Impresionante sunt poveștile acestea adevărate. Frumos tribut ai adus bunicii tale, Lore. E ceva comun, aș spune mioritic în destinele bunicelor noastre, luatul din dragoste și degenerarea în bătăi și beție a bunicilor, și mai presus de toate voința asta care le-a ținut în viață pentru copii, mult după moartea bărbaților lor. Mare urgie pentru neamul românesc. Explicații și dovezi sunt multe, numai să avem ochii minții deschiși și să acceptăm acest adevăr teribil. Despre români sobri (să nu fi dat în patima băuturii) și înțelepți la bătrânețe, mai rar s-a auzit... Poate le văd eu prea negru în seara asta, îmi cer scuze. O să te mai citesc, mă bucur că te-am aflat. | |
| = despre bune | Dănilă Florentina-Loredana [31.May.04 07:49] |
| Luminita, draga mea, si eu mă bucur că m-ai aflat. Si bunica se bucură si amândouă îti multumim pentru stelută. Citindu-te (nu aici, în textele tale) m-am bucurat să aflu o lume a copilăriei asemănătoare cu a mea, o “mumă“ (parcă asa-i spuneai, nu?) care mi-a plăcut si o nepotică de la oras care o iubea tare, tare mult. Un soi de invidie (admirativă, nu mă întelege gresit) m-a cuprins constatând că tu te pricepi mai bine să descrii lumea care ne-a fascinat si a rămas vie în amintirea noastră. Te mai astept. | |
| = iubirea de bunici | oprea valentin [09.Jun.04 13:18] |
| simplitatea ta este frumoasa. dialogul este impresionant, generatia bunicii tale nu seamana ca nu nici o alta generatie ce a urmat. si bunicii mei au trait la fel. trist... | |
| = tristete | Dănilă Florentina-Loredana [09.Jun.04 15:36] |
| Multumesc, Valentin! Mi-am dorit de multe ori să pot da timpul înapoi pentru a schimba viata generatiei ce a apartinut bunicilor nostri. E, într-adevăr, mult prea trist. | |
| = Lore | sorin teodoriu [09.Jun.04 15:46] |
| Lore, mi-e dor de tine. Ce mai faci? st | |
| = Sorin | Dănilă Florentina-Loredana [10.Jun.04 08:34] |
| Îmi amintesc de vremea când aveam inspiratie să scriu texte ca acesta. Mi-a cam dispărut. S-ar zice că nici tu nu stai prea bine la capitolul ăsta. Gresesc? Mai scrie si tu ceva! Si mie mi-e dor. | |
| = Copilaria | Carmen Botosaru [02.Oct.05 19:06] |
| Evocarea bunicii, facuta de tine atat de sensibil si induiosator, mi-a adus aminte de "Copilaria" lui Gorki. Foarte frumos... Dincolo de detaliile specifice, cred ca vietile bunicilor nostri s-au desfasurat cam la fel, adica insotite de destul de multa tristete. Iar noi, de cele mai multe ori, ne dam seama prea tarziu, cand nu-i mai putem mangaia decat in gand. | |
| = adevărul e mult mai trist | Dănilă Florentina-Loredana [29.Nov.04 07:58] |
| Ei, ce să spun? În evocarea asta, am îndulcit cât am putut realitatea. Adevărul, cu toate amănuntele lui, e mult mai trist... | |