Comentariile membrilor:

 =  primăvara sufletului
Daniel Bratu
[22.Mar.04 15:36]
Ca un fluture cu față de greiere, m-am trezit zbânțuind arcușul pe la pagina asta de mare suflet. Mi-am umplut aripile cu praf auriu și cântecul de blândețe și floare.
Mulțumesc pentru găzduirea privirii și inimii în acest sfânt lăcaș al iubirii de primăvară.

 =  dragostea nu va pieri niciodata...???
liviu gradinariu
[22.Mar.04 17:31]
Cred ca de atata vorba multa devii verde..tulburata de atata dragoste...in-jur.Vorba multa e numele tau???Ai scrie despre dragoste in fiecare rasarit de soare...non stop despre dragoste ...esti oare imbatata de asa dragoste infailibila???

 =  iubire de primavara
Maria Prochipiuc
[22.Mar.04 18:16]
Ai dreptate Daniel, imi lipseau arcușul si notele muzicale ale unei inimii atât de simțitoare, și dacă ai zis iubire de primăvară așa să fie…

 =  Pentru Liviu
Maria Prochipiuc
[22.Mar.04 18:51]
cel mai frumos poem al iubirii se afla in Biblie în Cantarea Cantarilor, text de inspirație divină, Regele poet Solomon reușește să construiască universul iubirii într-o formă cu totul deosebită, sper să vă încânte și dacă dragoste nu e , nimic nu e...!!
Doar câteva pasaje:

Prea iubitul meu imi este ca un manunchi de mir,
care se odihneste intre sanii mei.
Prea iubitul meu este un strugure de malinita,
din viile din En-Ghedi.
……… Ce frumos esti,prea iubitule,ce placut esti!
Verdeata este patul nostu!
Cedrii sunt grinzile caselor noastre,
si chiparosii sunt pardoselele noastre
……….. Ca un mar intre copacii padurii,
asa este iubitul meu intre tineri.
Cu asa drag stau la umbra lui…….

Poate de aici atâta verde!

 =  vis
sorin teodoriu
[22.Mar.04 19:44]
Maria, ce ai scris tu aici? Textul seamana cu o fotografie, atat e de viu. Daca l-as asculta cu ochii inchisi, as putea visa din nou. Cand eram mic visam ingeri. Acum am crescut, nu mai visez..

Stii, as vrea sa-mi fie visele aproape si primavara sa citesc in ochii tai, ti-oi cerne-n pleoape pulbere de stele, povara lor in zori, ti-oi cere-o inapoi :)

 =  iubire
Camelia Petre
[22.Mar.04 20:48]
sa-l iubesti si sa te iubeasca la fel, asta da realizare...asta iti doresc si tie, care ai sufletul verde si frumos ca primavara (decembrie?), asta doresc la toata lumea!

 =  Stări de primăvară
Maria Prochipiuc
[22.Mar.04 21:00]
Sorine, nu m-am gândit că vorbele mele pot realiza un tablou, ar fi minuntat ca pe acel tablou din închipuirea ta să fie pictat - El și Ea.
În ochii unei femei e greu de citit Sorine, ai grijă!


 =  ** Maria
Virgil Titarenco
[23.Mar.04 06:59]
Frumoase gîndurile tale Maria. Poate puțin prea feminine pentru gustul meu ;).
O întrebare. Chiar îți place ție acolo cuvîntul "Răcnetul"?
Înțeleg, sau sper că înțeleg ce vrei să spui, dar nu știu, parcă pentru mine e prea violent în raport cu restul. Și apoi, propoziția "Răcnetul cuvintelor nu-și mai găsesc rostul", îmi pare agramată. Greșesc eu?
Te mai citesc...

 =  Pentru Camelia
Maria Prochipiuc
[23.Mar.04 07:22]
sa-l iubesti si sa te iubeasca la fel, asta da realizare... - ar fi minunat Camelia , nu?
Mulțumesc de trecere!

 =  Pentru Virgil
Maria Prochipiuc
[23.Mar.04 07:30]
Frumoase gîndurile tale Maria. Poate puțin prea feminine pentru gustul meu ;), puțin mai mult ar zice alt bărbat și te înțeleg, dar asta e...
Referitor la întrebare, da îmi place mult cuvântul Răcnetul aș fi spus urlet , doar pare violent, dar când șoptești și nu ești auzit, atunci? Te las să descifrezi.
Mă bucur de trecere și-ți mulțumesc de recomandări, voi ține cont.

 =  parodie delicioasa
Alexandru Spataru
[23.Mar.04 11:26]
"Răcnetul cuvintelor nu-și mai găsesc rostul… decât spre eternitate… să tac, și iar să tac, încerc, poate voi deveni verde."
Este, intr-adevar, o greseala de gramatica. "Racnetul" nu-si mai GASESTE "rostul", asa ar fi fost corect. Puteai spune altfel: cuvintele nu-si mai gasesc rostul. Trebuia sa te decizi pentru una din formulari.
Dar eu vreau sa emit o supozitie: anume, ca ai realizat aici o parodie. Vrei sa parodiezi textele stupide despre dragoste care se scriu pe poezie.ro de oameni fara lecturi, fara curiozitate deci, care sunt impinsi doar de un puseu de exhibitionism sa publice texte pe un site de literatura. Apreciez parodia ta, asa sa stii. Agramatismul respectiv e, in context, absolut delicios.
"Racnetul cuvintelor nu-si mai gaseste rostul" (da-mi voie sa ma exprim asa, ca sa nu stressez prea tare cititorii) e versul care transforma tot textul in ceva parodic. Intr-adevar, dragi cititori, aceste poezii nu isi au rostul, "racnetul" lor nu ajunge la noi decat sub forma de liniste a neputintei.
"sa tac si iar sa tac, incerc, poate voi deveni verde", iata un fragmentel de discutie de mIRC sau alta forma de chat. Mai lipsea emoticonul ":)", care sa trezeasca simpatia cititorilor.
Draga Maria, te felicit. Sper doar ca pe viitor vei alege sa parodiezi autori adevarati, nu doar nulitatile literare ale site-ului.

 =  iubirea
Felicia Baltag
[23.Mar.04 11:40]
Da, Maria... in anumite situatii, iubirea in loc sa ne dea incredere in noi si sa ne aduca in pragul fericirii, ne sperie. Din ce cauza? Poate datorita faptului ca ne simtim minusculi in fata ei, poate ca simtim ca nu meritam atingerea ei, poate ca nu suntem demni de ea. Sau poate fiindca nu ne credem in stare sa oferim dragoste cu aceeasi intensitate. De multe ori alegem sa ne retragem in cochilia noastra si sa suferim in tacere. Ne spunem: "timpul le va rezolva pe toate." Dar nu facem decat sa ne amagim. Sentimentele adevarate nu pot fi stinse dupa cum vrem noi. Nu poti sa spui unei persoane: "Te iubesc!", iar in urmatoarele secundele sa revii si sa afirmi foarte sigura pe tine: "Stii, eu nu te mai iubesc." Asta ar insemna ca esti o persoana falsa. Sentimentele nu fac decat sa adoarma, Maria.
Stii ce mi-a spus o persoana draga mie? "Felicia, in tot acest timp de cand te cunosc am invatat ceva: iubire fara lacrimi nu exista". Si avea dreptate. Raspunsul se afla si printre randurile tale.
Noaptea a fost si va ramane timpul indragostitilor. Fie ca persoana draga noua ne este sau nu alaturi, cand seara se apropie cu pasi grabiti peste oras, gandurile noastre isi sfarsesc orice activitate si se retrag in universul iubirii. Asa ai facut si tu: "Închid ochii, adomind pleoapele să mi te închipui suflete, între liniștea unui apus și răsărit de soare." La inceput totul e frumos:
"Blândețea privirii tale ascunsă spre orizont mă umple de mireasma primăverii liniștite și calde acoperindu-mă de dragoste.
Mă simțeam ca un boboc de floare în căldura mâinilor tale...", dar apoi, tonul sufletului se schimba:"De undeva chemarea tulburătoare a verdelui mistic îmi sfâșie seceta sufletului , care tânjește după inima ta așezată între două semne de întrebare." Exista o neliniste care iti umbreste fericirea. Cele doua semne de intrebare le-am vazut ca pe niste persoane. E ca si cum, el trebuie sa aleaga. Din anumite motive, cred ca e bine sa ma opresc aici, sa nu patrund mai mult decat e cazul.
In iubire totul e posibil si dupa parerea mea: sarac e cel ce iubeste si este iubit, dar nu vrea sa fie fericit (in cazul in care se poate). Cand iubesti trebuie sa lupti si in primul rand sa faci sacrificii. Nu poti avea totul!
"Pentru toți cei care iubesc, au iubit si mai au încă timp să iubească..." Maria, niciodata nu-i prea tarziu! Sa nu uitam ca traim pentru a fi iubiti si in primul rand pentru a darui iubire. Nu exista limita si nici timp.
Cu aceeasi sinceritate ca de fiecare data, Floris.

 =  Toate cele bune pentru Alexandru
Maria Prochipiuc
[23.Mar.04 12:55]
Este, intr-adevar, o greseala de gramatica. "Racnetul" nu-si mai GASESTE "rostul", asa ar fi fost correct tu ai dreptate, inițial a fost exact cum ai intuit tu cuvintele nu-si mai gasesc rostul dar pentru a amplifica starea am pus acel răcnet și din neatenție nu am corectat mai departe, asta e! Să-mi fie de… cum vrei tu! Nu am vrut să parodiez nimic, nu e o discuție de pe chat, dar fiecare este liber să interpreteze cum dorește …

 =  Pentru Floris nu mai există nici... o taină
Maria Prochipiuc
[23.Mar.04 14:14]
Felicia, m-ai lăsat fără replică, ai pătruns până... în misterul cuvintelor... credeam că am ascuns bine, dar ...
Știi ce-ai făcut?... ai scris în locul meu... Mai mult nu se poate.

 =  frumos si pur
Monica Ioana Bălan
[23.Mar.04 18:36]
am gasit aici niste ganduri extrem de frumoase... si extrem de pure, doar ca uneori ca acum inocenta tinde sa nu fie luata in serios pentru ca prea multi au folosit-o ca pe un mijloc...
tot ceea ce ai scris vibreaza, parca iese din foaie si se contureaza in primavara undeva intre cer si pamant... lirismul tau nu surprinde in nici un fel, pare natural, dar expresiv si poate chiar revelator...
ah, maria... vine primavara... cu valul ei proaspat de caldura si dragoste...
ai curajul sa crezi in iubire ca in singurul lucru care genereaza stropi noi de viata!

 =  Iubire pentru iubire
Maria Prochipiuc
[23.Mar.04 20:07]
am gasit aici niste ganduri extrem de frumoase... si extrem de pure, doar ca uneori ca acum inocenta tinde sa nu fie luata in serios pentru ca prea multi au folosit-o ca pe un mijloc... draga mea , eu sunt trecută de mult, de vârsta inocenței, dar sentimentul iubirii nu-l pot vedea altfel decât așa inocent, să-ți vibreze inima când spui : te iubesc! Iubirea poate contura orice anotimp, dar mai ales cel al reînvierii!
Frumos vezi și tu iubirea și mă bucur!

 =  revin un pic
sorin teodoriu
[24.Mar.04 09:57]
Maria, nu stiu daca sa ma bucur sau nu: devin invizibil pentru tot mai multe persoane. Zici sa nu citesc in ochii fetelor? Hm! Mi-e cunoscut sfatul. Hai sa-ti povestesc ceva, draga prietena.

El terminase studiile asa cum gandeau cu totii, printre primii, chiar daca la inceput a fost un elev ingrozitor.
- Te asteapta un viitor mare, tine minte. Tu stii cum sa lucrezi, esti ordonat si muncitor. Felicitari.
Un singur lucru nu stia. Sa se apere de prietenie, de dragoste. Cand a simtit asta, Primei i-a placut sa-l infranga. Si a facut-o. Cu cruzime, cu rautate l-a infrant. Ca pe un animal de care la inceput te apropii cu teama si, dupa ce ti-l faci credincios, il poti bate, il poti ucide fara ca acesta sa schiteze un gest de aparare.
- Ce este cu tine? Ar trebui sa fii fericit de reusita. Chiar te invidiam...
El insa, se retrasese inauntru, nimic din ceea ce simtea nu mai arata. Ce rost ar fi avut? 'Invingatorul ia totul, invinsul sta umil in fata lui.' Zeii sunt sfinti si nimeni nu le poate atinge puterea. Dar ei au mintile reci, de gheata, nu accepta greseala si uita uneori ca cei de jos sunt muritori.
- Pacat de tine. Crezi ca tot ce zboara se numeste pasare. Crezi in onestitatea oamenilor si ai numai probe contrare. Unde vrei sa ajungi?

 =  "Aș scrie despre dragostea ta în fiecare răsărit de soare"
Bogdan Gagu
[24.Mar.04 10:22]
intr-o dimineata asa de frumoasă ca această textul pe care l-am citit acum mă face să fiu mai frumos, să fiu mai vesel și să realizez ce frumoasa e viata atunci cand intr-un vers iti poti pune toata suflarea si toata suferinta si toata iubirea...

felicitarile mele pentru textul asta reusit...

cu respect,
inoni

 =  Pentru Sorin
Maria Prochipiuc
[24.Mar.04 10:43]
Maria, nu stiu daca sa ma bucur sau nu: devin invizibil pentru tot mai multe persoane. Ce-am scris mai sus Sorine, era un semnal, iar ce-ai povestit conturează ceea ce am afirmat eu, dacă persoana în ochii căruia vrei să citești nu simte la fel ca tine... e greu. Nu am avut de gând să te întristez, si da, poți visa, dar privește realitatea cu ochiul visului.

 =  si ce daca m iubit si nu am fost la ranul meu iubita?se mai intampla
alexandra schiopu mihaela
[24.Mar.04 13:43]
oricat de frumos ar suna nu poti iubi de unul singur

 =  revenire
Monica Ioana Bălan
[24.Mar.04 17:40]
am revenit si eu... poate m-am copilarit si eu putin... sunt constienta de faptul ca majoritatea celor care trec pe aici a trecut de tinerete... exact asta m-a surprins la textul tau... reda cu foarte multa acuratete sentimentul de dragoste si intr-un mod foarte "tanar" :)... sper ca m-ai inteles...

subscriu la parerea aleznadrei... nu poti iubi de unul singur la nesfarsit... intr-un final, tot te ajunge disperarea... poate doar ca vorbim de o persoana profund altruista...

 =  ,,decat spre natura iubirii......
liviu gradinariu
[30.Mar.04 18:17]
..soarele,rasaritul,primavara,caldurile,tacerile,izvoare verzi,orizont...intr-un cuvant sa te definesc(natura iubirii),pacat de primanvara asa faina...iubindu-l pe altul te iubesti pe tine insuti??o fi,n-o fi...pacat de natura iubirii...................................................

 =  pentru Bogdan
Maria Prochipiuc
[30.Mar.04 18:33]
Am uitat sa mai trec pe aici, chiar dacă e spre seara frumusețea zilei își spune cuvântul, numai de noi depinde totul. Îți mulțumesc de cuvintele frumoase! Iar faptul că te-ai regăsit printre cuvinte mele înseamnă că sentimental dragostei nu este cu totul alterat.

 =  alexandra schiopu mihaela
Maria Prochipiuc
[30.Mar.04 18:46]
I>oricat de frumos ar suna nu poti iubi de unul singur aceste cuvinte spuse de tine m-au făcut să-mi aduc aminte de niște cuvinte citite nu mai știu unde, dar care conțin în ele un mare adevăr: Cel mai rău lucru de a-ți fi dor de cineva este acela să stai lângă el și niciodată să nu-l ai!



 =  Meriti
Jigaranu Adrian
[03.Apr.04 17:13]
"Eu mustru si-i pedepsesc pe toti aceia pe care-i iubesc."
Apocalipsa
Insa merita sa iubesti si cuvintele tale conving, inca o data, de frumusetea sacrificiului verbului "a iubi".




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !


Warning: Unknown: write failed: No space left on device (28) in Unknown on line 0

Warning: Unknown: Failed to write session data (files). Please verify that the current setting of session.save_path is correct (/var/www/dynamic/-agonia.v3-2/www/tmp) in Unknown on line 0