Comentariile membrilor:

 =  “copacul bântuit al Cunoasterii“
Stranie proza aceasta. La un moment dat, am simtit că mă pierd prin ea, că nu mai înteleg, dar m-a furat stilul minunat în care scrii. M-a aruncat oarecum dincolo de spatiu si timp...Cred c-am să revin asupra ei.

 =  Confesiunea "copacului bântuit"
Ghinea Nouras Cristian
[23.Apr.04 10:57]
Sincer să fiu, am ezitat destul de mult până să pun acest text pe site, dar se potrivea prea bine cu ideea clasică a "agoniei" unei entități ciudate, stranii cum spui tu, acest Cap-de-Târnăcop pe care îl purtăm fiecare din noi ca pe-o povară, ca ultim martor al unui apocalips care nu ne va ocoli pe niciunul... Văd că 25 de "apostoli" s-au încumetat să-l citească, dar nu știu câți dintre ei și-au șters sandalele de praf înainte de părăsirea "cetății". Tocmai de aceea comentariul tău m-a bucurat foarte mult. Deși pare o ficțiune absolută, textul este foarte sincer, în concordanță anumite împrejurări pe care mi-a fost dat să le trăiesc. Înțeleg că nu e voie să-mi fac singur critică, așa că o să-mi fac... autocritică. Textul a fost scris pe bucăți și într-o perioadă de timp destul de lungă. M-am întors de câteva ori asupra lui, decis să-l rescriu, dar de fiecare dată m-am lăsat păgubaș. Cred că e mai bine să rămână așa, conservă mai bine starea de spirit inițială.

 =  cu mască
A propos de anumite împrejurări trăite - îmi face impresia că e unul din textele “cu mască“, asa cum le numesc eu. Am si eu vreo două (gardianul, balerina, le stii) care, desi pornesc de la întâmpări trăite, sunt bine mascate si înfăsurate în personaje fictive, azvârlite în alt spatiu sau timp. Importantă rămâne ideea. O să revin asupra acestui text, dar când voi avea liniste deplină, acum nu mă pot concentra.




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !